Cultura pentru toti

Doriți să reacționați la acest mesaj? Creați un cont în câteva clickuri sau conectați-vă pentru a continua.
Cultura pentru toti

Pentru toti cei interesati de nivelul de cultura al romanilor


    Norman Manea va fi decorat pe 12 aprilie la Ambasada Franţei din New York

    Maier
    Maier
    Admin


    Numarul mesajelor : 913
    Data de inscriere : 06/02/2009
    Varsta : 75
    Localizare : Ashkelon,Israel

    Norman Manea va fi decorat pe 12 aprilie la Ambasada Franţei din New York Empty Norman Manea va fi decorat pe 12 aprilie la Ambasada Franţei din New York

    Mesaj  Maier Lun 29 Mar 2010 - 18:41

    Norman Manea, celebrul scriitor american de origine română şi de limbă română (n. 19 iulie 1936, Suceava - actualmente trăitor la New York şi la Bard), autor al unei monumentale opere literare, fiind şi autorul român cel mai tradus şi apreciat de critica internaţională şi de cititorii din zeci de ţări ale lumii, va participa în luna aprilie, la Centrul Cultural al Ambasadei Franţei de la New York, la Recepţia de Decernare a înaltei distincţii franceze Ordre des Arts et des Lettres.
    Invitaţia a fost adresată compatriotului nostru de Kareen Rispal, consilier cultural al ambasadei.


    Kareen Rispal

    Cultural Counselor of the French Embassy


    Cordially invites you to a reception

    In honor of

    Mahen Bonetti, Norman Manea, and Jackie Raynal


    Who will be presented with the insignia of the

    Ordre des Arts et des Lettres

    Monday, April 12, 2010
    5:30 p.m.


    The Cultural Services of the French Embassy

    972 Fifth Avenue at 79th Street


    ...............................................................................................................................................................................

    Norman Manea a publicat proză şi publicistică, din care iată selectiv, mai jos, câteva titluri:

    Povestea vorbii, 1966
    Noaptea pe latura lungă, 1969
    Captivi, 1970
    Atrium (roman), 1974; ed. a doua, 2008
    Primele nopţi, 1975
    Cartea fiului, 1976
    Zilele şi jocul, 1977
    Anii de ucenicie ai lui August Prostul (roman), 1979; ed. a doua revăzută, 2005
    Octombrie, ora opt, 1981; ed. a doua, 1997
    Pe contur, 1984
    Plicul negru, 1986; ed. a doua, 2007
    Despre clovni: dictatorul şi artistul (un roman parabolic), 1997
    Întoarcerea huliganului, ed. întâi, 2003; ed. a doua, 2006; ed. cartonată, 2008
    Plicuri şi portrete, 2004
    Fericirea obligatorie, colecţie de nuvele; ed. a doua, 2005
    Casa melcului, colecţie de interviuri, 1999
    Vorbind pietrei, 2008
    Variante la un autoportret (proză scurtă), 2008
    Vizuina, 2009
    Temele sale favorite sunt exilul, Holocaustul şi Gulagul (a fost, împreună cu familia sa, victimă a deportărilor transnistrene şi a politicilor antievreieşti ceauşiste), adică literatura traumei şi a recuperărilor memoriei est-europene antitotalitare. Un spriti civic şi o conştiinţă morală de excepţie însoţesc excelentul său mesaj literar.



    "LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA MEA"
    (Norman Manea)

    Pe Norman Manea l-am evocat recent la 27 ianuarie cu prilejul comemorării din Aula Colegiului Stefan cel Mare (unde am ţinut şi o conferinţă despre originile naţional-socialismului german şi soluţia finală) de la Ziua Internaţionale a Holocaustului. Câteva analize personale pe textele sale apar în cea mai recentă carte a mea, intitulată La anul, la Ierusalim, o carte, Ed. Biblioteca Bucovinei, 2009.
    Pe 24 august 2009, atunci când abia se făcuse anunţul privind acest eveniment de decernare a celebrului ordin ce răsplăteşte meritele în răspândirea valorilor francofoniei, am scris un articol prin care repetam importanţa acestui mare scriitor român, ce continuă şi în exil să scrie numai în limba română, AFRIMÂND PESTE TOT CĂ lIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA SA şi continuând să apere peste tot în lume, în mod liberal critic autentic şi cu bună credinţă, valorile româneşti şi interesele culturii româneşti.

    Iată, reprodus mai jos, articolul meu din august 2009:

    http://angela2008furtuna.wordpress.com/2009/08/24/norman-manea-asupra-literelor-infiorarea-inceputului/

    Norman Manea – Asupra literelor, infiorarea inceputului


    Norman Manea a primit cel mai înalt titlu cultural francez: Commandeur de l’Ordre des Arts et des Lettres, acordat de Ministerul Culturii francez. Vestea a făcut înconjurul lumii la finalul lunii iulie, după ce cunoscutul scriitor și-a celebrat ziua de naștere, pe 19 iulie. Distincţia i-a fost acordată pentru “marele talent” şi pentru întreaga operă literară, “fără concesiune, vigilentă, umanistă”, după cum se arată într-un comunicat emis de Bard College, universitatea la care predă scriitorul, în calitate de “writer in residence”. Același comunicat arată că Ordinul de Arte și Litere a fost înfințat în anul 1957 de Ministerul Francez al Culturii pentru a recompensa personalități ce s-au remarcat prin creativitate artistică și literară sau prin contribuția adusă la creșterea influenței artelor și literelor în Franța și în lume. Ordinul are trei ranguri: Cavaler, Ofițer și, cel mai înalt rang, e cel de Comandant.

    Norman Manea este membru al Bard College din 1989, autor a 22 de volume de ficțiune și eseu, tradus în 20 de limbi. Este cel mai tradus scriitor român. Printre numeroase alte distincții internaționale se numără bursa Guggenheim and MacArthur, Premiul francez Medicis Etranger, Premiul internațional italian pentru literatură Nonino, Premiul Gheorghe CrăciunFundaţiei franceze de iudaism – 2009 , Premiul Naţional al Evreilor Americani în 1993 pentru romanul parabolic Despre clovni, Premiul Lux mundi “talentul artistic şi consecvenţa morală cu care a înfăţişat lumii imaginea complexă a societăţii româneşti şi pentru felul în care a reuşit să transfigureze drama biografică”. De asemenea, Norman Manea a primit Ordinul Meritul Cultural de la Preşedintele României – în 2007, iar în 2008, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţilor din Bucureşti şi, respectiv, Babeş-Bolyai din Cluj. pentru întreaga activitate, oferit de Ziarul Observator Cultural şi premiul anual pentru literatură din partea oferit în 2006 de Radio Romania Cultural.


    În România, unde Huliganul revine cu cele mai înalte distincții culturale mondiale, absurdul stalinismului nu a dispărut. De aceea, în România încă este posibil ca nişte Cavaleri torționari ai scriitorilor români - recompensați pentru fanatism doctrinar cu Meritul Cultural sau cu Steaua României de către un preşedinte ubuesc, ca Ion Iliescu (l-am văzut, recent, pe unul din delatorii lui Norman Manea, traversând liniștit pe versanții alunecoși ai literaturii române) -, să aibă acces la onoruri şi să poată urca pe același podium cu un autentic Cavaler al Meritului Cultural, ce poartă cu eleganţă veșmintele liberalismului cultural.

    În Occident, unde spiritul meritocrat nu este afectat de clientelismul de tip oriental, balcanic și românesc, înaltele distincții vorbesc atât despre valoarea literară, dar și despre o conștiință estetică și una morală, fără de care un scriitor nu este niciodată pus în lumină într-o manieră complexă. Valorile europene și americane pretind un background de luciditate și de responabilitate față de lumea în care trăim. Acest ax etic revelat al lumii conființește demnitatea și respectul față de ființa umană, față de libertatea umană, față de drepturile omului și ale cetățeanului. Or, arta şi literatura sunt formele supreme de libertate.

    Norman Manea s-a născut în Suceava, în cartierul Burdujeni, la 19 iulie 1936. În timpul războiului, copilul a trecut încă de la patru cinci ani prin experienţa lagărelor de concentrare din Transnistria, de unde a revenit, zdruncinat sufletește, în 1945. A lucrat ca inginer, dedicându-se în întregime scrisului în 1974. Până la plecarea sa din ţară, a publicat în România zece volume (cinci romane, trei volume de proză scurtă, două cărţi de eseuri). Dacă în cariera românească l-au urmărit persecuțiile rasiale și oscilațiile antisemitismului românesc, în Occident (doi ani de Germania, urmați de stabilirea, cu familia, la New York) talentul și valoarea sa au primit o recunoaștere universală. Norman Manea a scris despre Holocaust și Gulag, despre ființa umană strivită de aceste maladii politice soldate cu genociduri. A scris despre cele două chipuri ale morții, pe care le-a privit cu ochii săi, și a scris despre ele cu egală revoltă – orientată împotriva spiritului totalitar care a distrus Europa secolului trecut, după ce a transformat-o într-un laborator al ingineriilor sociale și politice, într-un abator ideologic și într-un bestiariu de oameni noi, dezumanizați. Experiența literară a lui Kafka, Musil sau Levi este dusă de Manea și mai departe, în meditația supraviețuitorului asupra condiției de învingător paradoxal, prin însuși statutul său de învins. Victoria este una morală, un triumf al Binelui și al Adevărului asupra tuturor lașităților și demisiilor. Greutatea acestui simbol crește atunci când în joc sunt emblema intelectualului și miza supremă a intelectualului autentic de a rezista în fața tentaţiei colaboraţionismului. Autorul pledează pentru repudierea duplicităţii, pentru perpetua revoltă în faţa despoţilor (deşi e o “revoltă blajină” ce mizează pe conservarea blândeţii genuine a fiinţei), cultivând refuzul de a trăi prin disocierea conjuncturală între onestitate şi minciună. Acest mesaj difuzează ferm şi constant în opera lui Norman Manea și este armonios integrat în paginile sale antologice, de proză sau de eseu, care au atras atenția criticii literare internaționale de la cel mai înalt nivel academic.

    Deşi stabilit peste ocean, Norman Manea locuiește, modest și afectuos, în țara sa, limba română. Singur declară că, deși este cetățean al lumii (pentru că evreu), cetățean american (pentru că s-a stabilit în Statele Unite), cetățean român ( pentru că s-a născut în România, iar acolo, în frumosul cimitir evreiesc din Suceava, îi este înmormântată mama și tinerețea), patria sa este limba română, căci autorul continuă să scrie și să simtă românește. Acestei patrii lingvistice și spirituale inubliabile, Norman Manea i-a dedicat, prin talentul și forța sa morală, un monument care va rămâne etern. Opera sa va fi mereu o pagină din capodopera universală fără sfârşit a umanităţii, dar şi o ipotetică linie de sutură dintre marginile dureroase ale unor răni umane teribile lăsate în urmă de Holocaust și de Gulag. Candidatura lui Norman Manea pentru Premiul Nobel pentru Literatură este, tocmai de aceea, cel mai firesc pas care urmează.


    Angela Furtuna

      Data/ora curentă este: Joi 28 Mar 2024 - 16:57