Cultura pentru toti

Pentru toti cei interesati de nivelul de cultura al romanilor


    Proiectul Phoenix ’05. Model de dezvoltare a institutiilor culturale in mediul rural din Romania

    Distribuiţi
    avatar
    Maier
    Admin

    Numarul mesajelor : 913
    Data de inscriere : 06/02/2009
    Varsta : 69
    Localizare : Ashkelon,Israel

    Proiectul Phoenix ’05. Model de dezvoltare a institutiilor culturale in mediul rural din Romania

    Mesaj  Maier la data de Sam 6 Noi 2010 - 16:21

    Proiectul Phoenix ’05. Model de dezvoltare a institutiilor culturale in mediul rural din Romania si-a propus sa dezvolte 5 modele functionale de camine culturale in zonele rurale din Romania si sa le faca cunoscute la nivel national. De asemenea, sa dezvolte abilitatile si capacitatile unui numar de 30 de referenti culturali activi si eficienti in dezvoltarea unor camine culturale dinamice. Proiectul este realizat in parteneriat cu organizatia de consultanta Café 3 din Berna, Elvetia, si cu sprijinul financiar al Programului Cultural Elvetian in Romania – Fundatia Pro Helvetia si Agentia Elvetiana de Dezvoltare.
    Inceputul: proiectul Referenti culturali
    In anul 2002, Centrul de Asistenta Rurala din Timisoara a derulat proiectul Referenti culturali, in cadrul caruia 15 referenti culturali din comunitatile rurale din tara au participat la sesiuni de training in managementul cultural si de proiect.

    Sesiunile de training, desfasurate la Valea lui Liman (judetul Timis) si la Baile Herculane (judetul Caras-Severin), au urmarit dezvoltarea de abilitati si cunostinte in managementul de proiecte culturale si au fost structurate pe module teoretice si practice. Participantii au fost foarte activi si motivati. Ca urmare a eforturilor lor, au fost formulate citeva propuneri de proiecte culturale. Din patru proiecte culturale, elaborate de participantii din Lipovat (judetul Vaslui), Virfu Cimpului, Stauceni si Cotusca (judetul Botosani), Mahmudia (judetul Tulcea) si Tomesti (judetul Timis), unul a fost selectionat. Astfel, proiectul propus de referentul din Lipovat (judetul Vaslui) beneficiaza de asistenta in implementare si de o finantare nerambursabila de 10.000 de franci elvetieni pentru amenajarea unei sali de cinematograf intr-un camin cultural satesc.
    Phoenix ’05: o noua etapa
    Pornind de la acest proiect-pilot si luind in considerare necesitatile existente, Centrul de Asistenta Rurala, impreuna cu partenerii implicati au inceput implementarea unui alt proiect de sprijinire a caminelor culturale din Romania: proiectul Phoenix ’05. Model de dezvoltare a institutiilor culturale in mediul rural din Romania.

    Phoenix ’05 este un program complex, programat sa se desfasoare in perioada martie 2003-decembrie 2005, adresat caminelor culturale din zonele rurale ale tarii. Intr-o prima etapa, pe baza unor formulare de aplicare, au fost selectionati 30 de referenti culturali (din 189 de aplicatii primite) din judetele: Arad, Botosani, Buzau, Caras-Severin, Cluj, Galati, Harghita, Hunedoara, Ialomita, Iasi, Maramures, Mehedinti, Mures, Prahova, Sibiu, Timis, Teleorman, Tulcea, Vaslui, Vilcea, Vrancea.
    Sesiuni de training si Forumul Phoenix ’05
    Referentii selectati au fost invitati la o prima sesiune de training in management cultural in luna septembrie 2003. Cu aceasta ocazie, participantii au acumulat o serie de cunostinte despre formele variate ale culturii, despre modul in care se poate realiza un plan de dezvoltare a caminului cultural luind in considerare necesitatile comunitatii, s-au familiarizat cu elemente de marketing si management de proiect cultural. Dupa sesiune, participantii au elaborat planuri de dezvoltare a caminului cultural din comunitatile din care provin.

    Cea de-a doua sesiune a fost organizata in luna februarie 2004 si a fost orientata catre o accentuare a abilitatilor si deprinderilor practice. Sesiunea a inclus ateliere de lucru si discutii concrete asupra proiectelor de dezvoltare a caminelor culturale realizate de catre referenti.
    Dupa sesiunile de instruire a fost planificata o alta intilnire, si anume Forumul Phoenix ’05, care s-a desfasurat pe 17 aprilie 2004, la Timisoara. Evenimentul a avut ca scop selectarea celor mai bune planuri de dezvoltare a caminelor culturale din mediul rural propuse de referenti. Intilnirea a fost si un prilej de schimb de experienta si de cunostinte intre participanti. La eveniment au fost invitati sa participe si reprezentanti ai unor institutii, organizatii neguvernamentale, firme, referenti culturali, primari din mediul rural si mass-media.
    Cele mai reusite planuri de dezvoltare a caminelor culturale au fost premiate intr-un cadru festiv, iar 5 dintre acestea au fost selectate pentru a beneficia de asistenta financiara in valoare de 25.000 de franci elvetieni, precum si de consultanta pe perioada implementarii. Cele 5 camine culturale isi deruleaza proiectele in perioada august 2004-septembrie 2005.

    5 proiecte + 1
    Proiectele propuse sint diverse:
    1. Caminul cultural din Bucecea (judetul Botosani) – Pasi spre Europa;
    2. Caminul cultural din Eselnita (judetul Mehedinti) – Centru Cultural de Resurse Alternative;
    3. Caminul cultural din Ceptura de Jos (judetul Prahova) – Scoala de dans Ceptura;
    4. Caminul cultural din Mahmudia (judetul Tulcea) – Mini-studio de teatru pentru artisti amatori;
    5. Caminul cultural din Voievodeni (judetul Mures) – Cultura pentru toti.
    La aceste proiecte s-a adaugat cel propus de Caminul cultural din Lipovat (judetul Vaslui): Centrul Cultural „Stefan Ciubotarasu“, finantat cu 10.000 de franci elvetieni.

    (Descrierile detaliate ale tuturor acestor proiecte – in paginile care urmeaza.)
    Proiectul Phoenix ’05 presupune, de asemenea, editarea unei publicatii adresate referentilor culturali, intitulata Jurnal de referent cultural, pina in acest moment publicindu-se 8 numere.
    Finantarea totala a proiectului: 273.837 franci elvetieni.
    Finalul Phoenix ’05: diseminarea rezultatelor
    La finalul proiectului, in luna octombrie 2005, va fi organizat la Timisoara un forum de diseminare a rezultatelor, ocazie cu care vor fi prezentate cele cinci modele. La eveniment vor fi invitati toti cei care au fost implicati in proiect: referentii culturali care au participat la sesiunile de training, coordonatorul, partenerii, finantatorii proiectului, consultantii, trainer-ii etc., precum si organizatii si institutii interesate.

    Coordonator de proiect: Centrul de Asistenta Rurala
    Partener: Café 3 – Berna
    Finantator: Programul Cultural Elvetian in Romania – Fundatia Pro Helvetia si Agentia Elvetiana de Dezvoltare si Cooperare.


    Caminul cultural din Voievodeni (judetul Mures) – Cultura pentru toti

    Proiectul isi propune cresterea accesului comunitatii la cultura, ca raspuns la cerintele moderne de dezvoltare comunitara. Vor fi organizate activitati pentru diverse grupuri-tinta: dans traditional maghiar (pentru comunitatea maghiara), dans traditional specific etniei rrome (pentru populatia rroma), club pentru virsta a treia, serate culturale, prelegeri literare, cursuri de calculatoare, acces la informatii culturale prin intermediul Internetului. De asemenea, sint prevazute spectacole cu absolventii de cursuri de dans, precum si un turneu zonal cu trupele de dans in aproximativ 12 localitati.

    Vesnicia se modernizeaza la sat

    Celebra sintagma: Vesnicia s-a nascut la sat si-a cam pierdut caracterul ei initial, spiritual si luminos, fiind spusa nu de putine ori cu o usoara ironie: vesnicie = incremenire in structuri vechi. Ei bine, activitatile culturale desfasurate in comuna Voievodeni sint o marturie clara ca lucrurile nu stau chiar asa.

    Caminul cultural din Voievodeni a avut sansa de a fi selectionat intre cele cinci proiecte de dezvoltare adunate sub denumirea de Phoenix ’05. Astfel, cu sprijinul financiar si logistic al Fundatiei Pro Helvetia, Voievodeni a ajuns un adevarat focar cultural in zona, prin proiectele pe care si le-a propus. Acestea se desfasoara in mai multe directii, de la incurajarea micilor intreprinzatori agricoli pina la implementarea unui model educational modern si informatizat. Astfel, locuitorii comunei, precum si cei din comunele invecinate, pot invata acum metode occidentale de a porni o afacere profitabila sau strategii de imbunatatire a mediului in care traiesc. Integrarea sociala a minoritatilor tine tot de un proiect european, dovada accentul pus pe cunoasterea si acceptarea culturii rromilor, precum si pe un fel de „educare“ a acestora in spiritul timpurilor noastre, demontind intr-un mod interactiv prejudecatile legate de acestia.

    Nu au fost uitati nici „batrinii satului“, care, prin respectul cistigat ca pastratori ai traditiei, au acum un club numai al lor, unde isi pot lua un binemeritat moment de ragaz, organizat in parteneriat cu Asociatia Zichy-Horvath (in paranteza fie spus, una dintre atractiile turistice ale comunei o constituie un frumos conac in stil baroc, care i-a apartinut nobilului maghiar Zichy Vladimir). In acelasi timp, tinerii isi pot petrece timpul liber in cadrul Telecentrului, un loc modern, dotat cu conectare la Internet si aparatura electronica, indispensabile unui bun acces la informatie, sau se pot distra in cadrul clubului de recreatie sau la spectacolele artistice realizate chiar de ei (exista aici o puternica traditie a dansului popular, in special fordulo – invirtita, csardas lent si vioi, verbunk sau batuka – batuta). Se incurajeaza promovarea imaginii comunei printr-un fel de marketing cultural, constind in tiparirea de pliante de prezentare sau chiar realizarea unei pagini web. Cine stie, poate ca urmare a seratelor literare organizate in cadrul proiectului, va aparea un scriitor capabil sa puna in „cuvinte potrivite“ farmecul indiscutabil, desi uneori uitat, al satului romanesc.

    Astfel, unul dintre locurile preferate ale voievozilor transilvani (de unde si numele comunei de Voievodeni, atestat in 1925), dupa cum scrie istoricul Mathias Bell, ajunge un model national despre cum, cu entuziasm (al locuitorilor sai si al celor care ii ajuta) si inventivitate, se pot face lucruri interesante si foarte actuale. Putem spune ca sintagma de care vorbeam la inceput, vesnicia s-a nascut la sat, nu se aplica la modul literar, ci in anumite structuri adinci, care tin de atmosfera locului si de semnificatiile pe care acestea le poarta, indiferent de hainele imbracate. In rest, satul isi reclama dreptul lui fundamental la modernizare.


      Acum este: Sam 18 Noi 2017 - 4:43