Cultura pentru toti

Pentru toti cei interesati de nivelul de cultura al romanilor


    Cimitirul vesel de la Sapanta

    Distribuiţi
    avatar
    Maier
    Admin

    Numarul mesajelor : 913
    Data de inscriere : 06/02/2009
    Varsta : 70
    Localizare : Ashkelon,Israel

    Cimitirul vesel de la Sapanta

    Mesaj  Maier la data de Sam 28 Noi 2009 - 0:36

    De cu tânăr copilas
    Io am fost Stan Ion Pătras,
    Să mă ascultati oameni buni
    Ce voi spune nu-s minciuni.
    Câte zile am trăit
    Rău la nime n-am dorit,
    Dar bine cât am putut
    Orisicine mi-a cerut.
    Vai săracă lumea mea
    Că greu am trăit în ea
    De la paisprezece ani
    Trebuia să câstig bani
    La lucru greu de pădure
    Cu tapin si cu săcure.
    Tata-n război a plecat
    Înapoi n-o înturnat.
    Trei copii noi am rămas
    În lume cu greu năcaz.
    Vrut as fi să mai trăiesc
    Si planul să mi-l plinesc.
    Din saizeci si nouă tări
    M-au vizitat până ieri.
    Din conducători de stat
    Foarte multi m-au vizitat
    Si de acum când or veni
    Pe mine nu m-or găsi.
    Si le doresc la toti bine
    Care au fost pe la mine
    Că viata o lăsai
    La 69 de ai.
    Crucea mea când s-a lucrat
    Care eu mi-am comandat
    Doi elevi ce-au învătat
    Mi-au făcut lucru pe plac:
    Turda Toader, Stan Vasile
    Dumnezeu Sfântu să-i tie.”

    Comuna SăpânŃa este situată în
    Maramures, pe maul drept al Tisei
    si se remarcă prin: Cimitirul vesel,
    prin Ziarul Vesel de SăpânŃa -
    Stiri, Păstrăvăria si Bârfe din
    SăpânŃa, precum si prin fostul ei
    primar, Ion SteŃca, cel care s-a
    luptat pentru desfiinŃarea C.A.P. -
    ului din comuna sa.
    Cimitirul Vesel, devenit muzeu în aer
    liber, a primit această de denumire de
    la un turist francez, care a exclamat:
    "Acesta este un cimitir vesel" Ineditul
    acestui cimitir este reprezentat de
    diferenŃierea faŃă de majoritatea
    culturilor popoarelor, care consideră
    moartea ca un eveniment foarte
    solemn. S-a considerat că filosofia
    despre viaŃă si moarte e specifică
    vechilor daci si era bazată pe nemurire
    si pe consideraŃia că moartea era un
    motiv de bucurie iar nasterea unul de
    întristare. Asezământul, de rit ortodox,
    este unic în lume prin crucile sale
    sculptate în lemn de stejar si pictate în
    culori aprinse precum, verde, rosu,
    galben, negru în contrast cu albul si
    albastrul (albastru de SăpânŃa) care
    predomină. Ele au fost pictate si
    sculptate pentru prima dată de către
    mesterul popular Ion Stan Pătras. În
    1935 a avut strălucita idee de a începe
    lucrările la acest cimitir. În anul 1936,
    el si-a perfecŃionat stilul; crucile au
    devenit mai înguste si au apărut
    figurile sculptate în relief, în culori vii,
    obŃinute din pigmenŃi naturali. La
    început făcea proximativ zece cruci pe
    an. Cele mai multe conŃin o scurtă
    poezie, scrisă de însusi autorul lor,
    adresată la persoana I, mesaje
    imaginate a fi adresate de persoana
    decedată urmasilor ei. Totodată în
    cruce este sculptată si o scenă
    esenŃială (de obicei care a dus la
    această moarte) din viaŃa celui ce se
    odihneste în acel loc. În 1940, la
    sugestia preotului greco-catolic Grigore
    RiŃiu, paroh al localităŃii, care era si
    profesor de română si latină, crucile au
    devenit mai late si s-a scris pe ele un
    epitaf în limba română. În perioada
    respectivă, dat fiind faptul că Ardealul
    de Nord era sub ocupaŃie maghiară iar
    l imb a r omâ n ă i n t e r z i s ă î n
    administraŃie si scoli, părintele grecocatolic
    a considerat că, prin epitafele
    românesti sculptate pe cruci de Stan
    Ioan Pătras, limba română se va putea
    păstra în comunitatea din SăpânŃa.
    Nimeni nu stia atunci cât va dura
    ocupaŃia maghiară. Primii vizitatori ai
    “Cimitirului Vesel” au fost chiar
    locuitorii comunei, care pe timpul
    ocupaŃiei hortyste veneau la cimitir ca
    la o bibliotecă pentru a nu uita să
    citească în limba română. Mult mai
    târziu, pe crucea sa din lemn de stejar,
    Stan Ioan Pătras a pus să i se
    încrusteze următorul epitaf: „De cu
    tânăr copilas..”.
    Stan Ioan Pătras a fost un mester
    popular complex, realizând o serie de
    obiecte lucrate artistic: cuiere, colŃare,
    scaune, dulapuri, blidare, lingurare si
    lucrări monumentale, cum ar fi troiŃe
    si porŃi. El si-a împodobit si propria
    casă cu sculpturi în lemn, viu colorate.
    Unele culorile au o simbolistică
    consacrată: verde -viaŃă, galben -
    fecunditate si fertilitate, rosu -pasiune,
    negru -moarte. El a creat 700 de cruci,
    restul au fost realizate de urmasul său,
    Dumitru Pop, a ales să locuiască în
    casa maestrului său, pe care o
    întreŃine ca atelier si muzeu. Cimitirul
    vesel” din SăpânŃa, unic în Ńară, dar si
    în lume, este un alt element atractiv al
    turismului ecumenic maramuresean.
    Alături de el, la SăpânŃa, se va adăuga
    un alt obiect de interes turistic
    ecumenic, biserica din lemn care si ea
    va avea un element de autenticitate –
    va fi cea mai înaltă si mai mare
    construcŃie de biserică din lemn din
    Ńară si din Europa.
    De curând a fost lansat catalogul
    "Istoria Cimitirului Vesel SăpânŃa",
    menit sa promoveze turismul în nordvestul
    Maramuresului. Catalogul a
    fost tipărit in 14 limbi, fiecare ediŃie av
    -nd între 5.000 si 10.000 de exemplare.
    P u b l i c a Ń i a e s t e d i s t r i b u i t ă
    ambasadelor romanesti, birourilor si
    agenŃiilor de turism din străinatate,
    tour-operatorilor importanŃi din
    Europa, agenŃiilor de turism din
    România, companiilor aviatice etc.
    Autorul acestui catalog este AsociaŃia
    pentru Promovarea si Dezvoltarea
    Turismului Maramures.
    Ziarul Vesel de SăpânŃa - Stiri si
    Bârfe din SăpânŃa.
    A mers pe ideea : "Iar dacă avem
    “Cimitirul Vesel” în Săpânta, de ce nu
    avem si “Ziarul Vesel” de SăpânŃa?
    http://ziarulvesel.wordpress.com, din
    care spicuim Considerand ca deja
    Sapanta a ajuns in randul lumii ca,
    poate, cel mai vesel loc de pe pamant
    cand vine vorba de moarte, ne-am
    gandit ca trebuie sa fim veseli si cand
    vine vorba despre cele ale vietii, asa ca
    ne-am hotarat sa deschidem si noi un
    ziar in care sa spunem ce se mai
    intampla prin comuna. Adica asa,
    barfe de la gura sobei, banca din fata
    casei, crasma si alte locuri de prin sat
    unde au loc dialoguri intelectuale. Mai
    aflăm din acest ziar că Ziua de joi
    pentru SăpanŃa este plina de
    evenimente incepand din 1997, cand
    totul a inceput cu un articol aparut in
    Jurnalul de Sighet, articol intitulat
    sugestiv „Doi catolici fura un mort”,
    dar si că Au trecut 12 ani de la acel
    eveniment petrecut in Sapanta, si tot in
    Sapanta, joi, 30 aprilie 2009, are loc
    un eveniment plin de haz. Iata acum pe
    scurt povestea miresei cu doi soti din
    Sapanta. Si ca un făcut, "Aici, la
    Sapanta, alerta maxima.
    A disparut mireasa! (N.N. - SoŃul
    miresei este fiul popeii din Lutai Popa
    Lutai )face preinfarct, e dus la spital,
    preoteasa ii canta prin gradina „ Ia-ti
    mireasa ziua buna”. Asa ca fiecare stia
    ce are de facut. Cine o va gasi va primi
    o recompensa de 50.000 de euro. Toata
    suflarea satului a inceput sa caute
    mireasa. Unii pe cai, altii in carute, o
    par t e cu j e ep-uri , microbus e,
    mercedesuri, etc, fiecare cu ce a avut au
    luat treaba in serios si au purces in
    cautarea miresei. Toti intrebau „nu ati
    vazut mireasa?”. Dar nimic, forumul
    Ziarului vesel ne informează că: "bai
    fratilor, popa Lutai si cu fius-o e nebun…
    ... le-a declarat razboi grecocatolicilor"
    si "normal mai theo ca am
    fost la sapinta ca doara tata e de acolo
    si daca vreti sa stiti mai bine au mai
    fost doua fete din sat si o avocata din
    sighet care l-au parasit pe fiu popii
    Lutai".
    Tot aici mai scrie cineva că "La
    Sapanta am fost surprins sa vad ca
    biserica de langa cimitir este
    inconjutate cu schele, turnul demolat,
    in fata bisericii se construiecte ceva. ...
    Mi s-a spus ca se renoveaza in stil
    moldovenesc. Am ramas ca la dentist.
    Cum naiba sa fac i bi s e r i ca
    moldoveneasca in Maramures? " Dar si
    ceva patetic, oare cum o suna epitaful
    acestui biet om de care Anuta S. ne
    scrie că săracu nepotu Marii lu Gheghe
    cum o murit curentat in vinere mare a
    Rusaliilor si nimeni nui vinovat mortui
    de vina. Dumnezeu sa-l ierte pe
    nepotul Măriei, dar mult mai trist e să
    aflăm din acest ziar că: "Cimitirul vesel
    din Sapanta, este pe ducă. Cimitirul
    vesel de la Sapanta, monument
    cultural protejat de UNESCO, risca sa
    fie distrus din cauza unor abuzuri". Să
    sperăm că nu va fi asa si că Cimitirul
    vesel, considerat pe locul 4 în lume în
    topul monumentelor de acest gen va
    avea vesnic porŃile deschise spre
    încântarea miilor de turisti români si
    străini si spre lauda săpânŃenilor.
    Toader SteŃca
    Fost primar al localităŃii SăpânŃa, din
    judeŃul Maramures, SteŃca este
    considerat cel mai curajos primar
    anticomunist din România postrevoluŃionară.
    În timpul mandatului
    de primar, SteŃca a reusit sa
    desfiinŃeze CAP - ul si să redea
    proprietarilor pamânturile confiscate
    de comunisti. La 13 iulie 1990, Toader
    SteŃca a fost arestat fara un motiv
    anume, la 13 iulie 1990. În vreme ce în
    centrul Capitalei se desfăsura
    "mitingul camasilor albe", prin care
    circa o sută de mii de persoane cereau
    eliberarea din închisoare a lui Marian
    Munteanu, La SapânŃa, comuna
    maramureseană cunoscută prin
    celebrul cimitir vesel, primarul Toader
    SteŃca si fanii lui, recurgeau, în acea
    zi, la un gest care avea sa creeze în
    Români a c e l e b t r a " s c o a l a "
    postdecembristă: blocarea soselei.
    După ce primarul Toader SteŃca a fost
    arestat, fiind acuzat ca l-ar fi lovit pe
    lt.Nicolae Radu, venit de la judeŃ să
    cerceteze ce se-ntîmpla în comună,
    fanii primarului închid DN 19 Sighetu
    MarmaŃiei - Satu Mare si au reŃinut
    ostatici 40 de copii aflaŃi în excursie în
    zonă. Ulterior, ei eu eliberat copiii, dar
    l-au reŃinut, pe maiorul Petre Roman,
    care tocmai a treacut pe-acolo. Toate
    eforturile autorităŃilor de a-l elibera pe
    ofiŃer au esuat, până când acesta a
    reusit sa evadeze prin forte proprii.
    SăpânŃenii aveau sa blocheze din nou
    soseaua, pe data 7 august 1990,
    nemulŃumiŃi de modul în care
    decurgea cercetarea primarului lor,
    aflat încă în arest. Pe 9 august, SteŃca
    este trimis la judecătoria din Sighetu
    MarmaŃiei, sub acuzaŃia de ultraj si
    ultraj cu violenŃă. Drept urmare,
    sătenii au blocat drumul naŃional DN
    19 a treia oara , în 28 august, iar în 5
    septembrie iau alŃi ostatici, o jumatate
    de zi, pe deputatul Augustin Botis si
    pe imputernicitul Guvernului, Ovidiu
    Sincai. Pe 14 iulie 1990, Liga
    Student i lor din Universi tatea
    Bucuresti a dat publicităŃii un "apel al
    poporului din SăpinŃa catre cetăŃenii
    României" prin care îsi exprima
    s o l i d a r i t a t e a cu Să p în Ń e ni i ,
    „descendenti directi ai dacilor liberi",
    cer eliberarea primarului Toader
    SteŃca, care lupta pentru retrocedarea
    pămănturilor, iar în 30 septembrie a
    elaborat „ProclamaŃia de la SăpînŃa".
    Doi ani mai târziu, la SăpânŃa
    alegerile locale s-au desfasurat sub
    stare de asediu. Aveau să câstige
    candidaŃii FSN (Gheorghe Turda -
    primar, plus nouă posturi de
    consilieri). Toader SteŃca, condamnat
    si apoi achitat de Tribunalul Brasov, a
    emigrat ulterior în FranŃa. Între timp,
    însă, acŃiunea de la SăpânŃa a devenit
    modă naŃională. În anii care au urmat
    s-au înregistrat zeci de blocări de
    drumuri la Timisoara, Craiova,
    Calafat, Tîrgu Mures, Bucuressi, Mizil,
    Băicoi, Comanesti, Zalău, Piatra
    NeamŃ, Sinaia, Valea Calugarească,
    etc. Motivele acestor proteste au fost
    extrem de diverse: salarii restante,
    refuzul majorarilor salariale sau al
    reesalonării datoriilor, somaj, sistarea
    ori lipsa alimentării cu apă,
    desfiinŃarea unei staŃii CFR, poluarea,
    plecarea medicului de familie din
    localitate, embargoul pe Dunăre,
    dezacorduri privind restructurarea,
    nemulŃumiri legate de condiŃii de
    munca.
    Dar s-au blocat nu numai sosele si
    drumuri, ci si Dunărea, intrarea în
    Insula Mare a Brăilei, puncte vamale,
    accesul la gropi de gunoi sau la puŃuri
    de mină, căi ferate, gări si garaje. Pe
    l âng ă p r o p r i i l e t rup ur i a l e
    protestatarilor, obiectele utilizate
    pentru blocari au fost variate:de la
    autocamioane, utilaje agricole până la
    blocarea si a unui avion! Toader SteŃca
    a fost eliberat în toamna anului 1990.
    La scurtă vreme a emigrat în FranŃa
    de unde nu a mai revenit.
    Păstrăvăria de la SăpânŃa.
    ÎnfiinŃată prin anii '80, pe un teren al
    CAP-ului păstrăvăria a rezistat,
    datorită calităŃii apei precum si a zonei
    de amplasare. La acea vreme era
    considerat un obiectiv rentabil. A fost
    construită pe un teren luat de la CAP
    si aparŃine DirecŃiei Silvice Baia Mare.
    Asa cum avem să aflăm din ziarul
    Glasul Maramuresului, din 22
    ianuarie 2008, în anul 2007 s-a decis
    organizarea unei licitatii pentru a nu
    exista suspiciuni. Cinci cetaŃeni se
    luptau însă pentru terenul de sub
    păstrăvarie, astfel încât au cerut
    oprirea oricărui proces de înstrăinare.
    În prezent se numeste Păstrăvăria
    Alex acolo unde,de curând, îmbracata
    în costum popular, Elena Udrea, spre
    f i n a l u l v i z i t e i î n c omu n a
    maramureseană, s-a oprit pentru o
    partidă de pescuit la Păstrăvăria Alex
    după ce a vizitat Mânăstirea SăpânŃa-
    Peri si Cimitirul Vesel. Pentru turistii
    dornici să viziteze aceste minunăŃii ale
    Maramuresului, vă informăm că în
    zonă s-au construit o mulŃime de
    pensiuni cu nume de fete (Măriuca,
    Anca, Mona, Ileana, MiuŃa), moteluri
    si hoteluri, care îmbie turistii cu oferte
    speciale si preparate culinare
    tradiŃionale.

    (din articolul pulicat de Lucia Dragotescu si Nicolae Comsa in "e89 Gazeta Culturala")

      Acum este: Vin 14 Dec 2018 - 6:09