Acasa
De cu tânăr copilas
Io am fost Stan Ion Pătras,
Să mă ascultati oameni buni
Ce voi spune nu-s minciuni.
Câte zile am trăit
Rău la nime n-am dorit,
Dar bine cât am putut
Orisicine mi-a cerut.
Vai săracă lumea mea
Că greu am trăit în ea
De la paisprezece ani
Trebuia să câstig bani
La lucru greu de pădure
Cu tapin si cu săcure.
Tata-n război a plecat
Înapoi n-o înturnat.
Trei copii noi am rămas
În lume cu greu năcaz.
Vrut as fi să mai trăiesc
Si planul să mi-l plinesc.
Din saizeci si nouă tări
M-au vizitat până ieri.
Din conducători de stat
Foarte multi m-au vizitat
Si de acum când or veni
Pe mine nu m-or găsi.
Si le doresc la toti bine
Care au fost pe la mine
Că viata o lăsai
La 69 de ai.
Crucea mea când s-a lucrat
Care eu mi-am comandat
Doi elevi ce-au învătat
Mi-au făcut lucru pe plac:
Turda Toader, Stan Vasile
Dumnezeu Sfântu să-i tie.”
Comuna SăpânŃa este situată în
Maramures, pe maul drept al Tisei
si se remarcă prin: Cimitirul vesel,
prin Ziarul Vesel de SăpânŃa -
Stiri, Păstrăvăria si Bârfe din
SăpânŃa, precum si prin fostul ei
primar, Ion SteŃca, cel care s-a
luptat pentru desfiinŃarea C.A.P. -
ului din comuna sa.
Cimitirul Vesel, devenit muzeu în aer
liber, a primit această de denumire de
la un turist francez, care a exclamat:
"Acesta este un cimitir vesel" Ineditul
acestui cimitir este reprezentat de
diferenŃierea faŃă de majoritatea
culturilor popoarelor, care consideră
moartea ca un eveniment foarte
solemn. S-a considerat că filosofia
despre viaŃă si moarte e specifică
vechilor daci si era bazată pe nemurire
si pe consideraŃia că moartea era un
motiv de bucurie iar nasterea unul de
întristare. Asezământul, de rit ortodox,
este unic în lume prin crucile sale
sculptate în lemn de stejar si pictate în
culori aprinse precum, verde, rosu,
galben, negru în contrast cu albul si
albastrul (albastru de SăpânŃa) care
predomină. Ele au fost pictate si
sculptate pentru prima dată de către
mesterul popular Ion Stan Pătras. În
1935 a avut strălucita idee de a începe
lucrările la acest cimitir. În anul 1936,
el si-a perfecŃionat stilul; crucile au
devenit mai înguste si au apărut
figurile sculptate în relief, în culori vii,
obŃinute din pigmenŃi naturali. La
început făcea proximativ zece cruci pe
an. Cele mai multe conŃin o scurtă
poezie, scrisă de însusi autorul lor,
adresată la persoana I, mesaje
imaginate a fi adresate de persoana
decedată urmasilor ei. Totodată în
cruce este sculptată si o scenă
esenŃială (de obicei care a dus la
această moarte) din viaŃa celui ce se
odihneste în acel loc. În 1940, la
sugestia preotului greco-catolic Grigore
RiŃiu, paroh al localităŃii, care era si
profesor de română si latină, crucile au
devenit mai late si s-a scris pe ele un
epitaf în limba română. În perioada
respectivă, dat fiind faptul că Ardealul
de Nord era sub ocupaŃie maghiară iar
l imb a r omâ n ă i n t e r z i s ă î n
administraŃie si scoli, părintele grecocatolic
a considerat că, prin epitafele
românesti sculptate pe cruci de Stan
Ioan Pătras, limba română se va putea
păstra în comunitatea din SăpânŃa.
Nimeni nu stia atunci cât va dura
ocupaŃia maghiară. Primii vizitatori ai
“Cimitirului Vesel” au fost chiar
locuitorii comunei, care pe timpul
ocupaŃiei hortyste veneau la cimitir ca
la o bibliotecă pentru a nu uita să
citească în limba română. Mult mai
târziu, pe crucea sa din lemn de stejar,
Stan Ioan Pătras a pus să i se
încrusteze următorul epitaf: „De cu
tânăr copilas..”.
Stan Ioan Pătras a fost un mester
popular complex, realizând o serie de
obiecte lucrate artistic: cuiere, colŃare,
scaune, dulapuri, blidare, lingurare si
lucrări monumentale, cum ar fi troiŃe
si porŃi. El si-a împodobit si propria
casă cu sculpturi în lemn, viu colorate.
Unele culorile au o simbolistică
consacrată: verde -viaŃă, galben -
fecunditate si fertilitate, rosu -pasiune,
negru -moarte. El a creat 700 de cruci,
restul au fost realizate de urmasul său,
Dumitru Pop, a ales să locuiască în
casa maestrului său, pe care o
întreŃine ca atelier si muzeu. Cimitirul
vesel” din SăpânŃa, unic în Ńară, dar si
în lume, este un alt element atractiv al
turismului ecumenic maramuresean.
Alături de el, la SăpânŃa, se va adăuga
un alt obiect de interes turistic
ecumenic, biserica din lemn care si ea
va avea un element de autenticitate –
va fi cea mai înaltă si mai mare
construcŃie de biserică din lemn din
Ńară si din Europa.
De curând a fost lansat catalogul
"Istoria Cimitirului Vesel SăpânŃa",
menit sa promoveze turismul în nordvestul
Maramuresului. Catalogul a
fost tipărit in 14 limbi, fiecare ediŃie av
-nd între 5.000 si 10.000 de exemplare.
P u b l i c a Ń i a e s t e d i s t r i b u i t ă
ambasadelor romanesti, birourilor si
agenŃiilor de turism din străinatate,
tour-operatorilor importanŃi din
Europa, agenŃiilor de turism din
România, companiilor aviatice etc.
Autorul acestui catalog este AsociaŃia
pentru Promovarea si Dezvoltarea
Turismului Maramures.
Ziarul Vesel de SăpânŃa - Stiri si
Bârfe din SăpânŃa.
A mers pe ideea : "Iar dacă avem
“Cimitirul Vesel” în Săpânta, de ce nu
avem si “Ziarul Vesel” de SăpânŃa?
http://ziarulvesel.wordpress.com, din
care spicuim Considerand ca deja
Sapanta a ajuns in randul lumii ca,
poate, cel mai vesel loc de pe pamant
cand vine vorba de moarte, ne-am
gandit ca trebuie sa fim veseli si cand
vine vorba despre cele ale vietii, asa ca
ne-am hotarat sa deschidem si noi un
ziar in care sa spunem ce se mai
intampla prin comuna. Adica asa,
barfe de la gura sobei, banca din fata
casei, crasma si alte locuri de prin sat
unde au loc dialoguri intelectuale. Mai
aflăm din acest ziar că Ziua de joi
pentru SăpanŃa este plina de
evenimente incepand din 1997, cand
totul a inceput cu un articol aparut in
Jurnalul de Sighet, articol intitulat
sugestiv „Doi catolici fura un mort”,
dar si că Au trecut 12 ani de la acel
eveniment petrecut in Sapanta, si tot in
Sapanta, joi, 30 aprilie 2009, are loc
un eveniment plin de haz. Iata acum pe
scurt povestea miresei cu doi soti din
Sapanta. Si ca un făcut, "Aici, la
Sapanta, alerta maxima.
A disparut mireasa! (N.N. - SoŃul
miresei este fiul popeii din Lutai Popa
Lutai )face preinfarct, e dus la spital,
preoteasa ii canta prin gradina „ Ia-ti
mireasa ziua buna”. Asa ca fiecare stia
ce are de facut. Cine o va gasi va primi
o recompensa de 50.000 de euro. Toata
suflarea satului a inceput sa caute
mireasa. Unii pe cai, altii in carute, o
par t e cu j e ep-uri , microbus e,
mercedesuri, etc, fiecare cu ce a avut au
luat treaba in serios si au purces in
cautarea miresei. Toti intrebau „nu ati
vazut mireasa?”. Dar nimic, forumul
Ziarului vesel ne informează că: "bai
fratilor, popa Lutai si cu fius-o e nebun…
... le-a declarat razboi grecocatolicilor"
si "normal mai theo ca am
fost la sapinta ca doara tata e de acolo
si daca vreti sa stiti mai bine au mai
fost doua fete din sat si o avocata din
sighet care l-au parasit pe fiu popii
Lutai".
Tot aici mai scrie cineva că "La
Sapanta am fost surprins sa vad ca
biserica de langa cimitir este
inconjutate cu schele, turnul demolat,
in fata bisericii se construiecte ceva. ...
Mi s-a spus ca se renoveaza in stil
moldovenesc. Am ramas ca la dentist.
Cum naiba sa fac i bi s e r i ca
moldoveneasca in Maramures? " Dar si
ceva patetic, oare cum o suna epitaful
acestui biet om de care Anuta S. ne
scrie că săracu nepotu Marii lu Gheghe
cum o murit curentat in vinere mare a
Rusaliilor si nimeni nui vinovat mortui
de vina. Dumnezeu sa-l ierte pe
nepotul Măriei, dar mult mai trist e să
aflăm din acest ziar că: "Cimitirul vesel
din Sapanta, este pe ducă. Cimitirul
vesel de la Sapanta, monument
cultural protejat de UNESCO, risca sa
fie distrus din cauza unor abuzuri". Să
sperăm că nu va fi asa si că Cimitirul
vesel, considerat pe locul 4 în lume în
topul monumentelor de acest gen va
avea vesnic porŃile deschise spre
încântarea miilor de turisti români si
străini si spre lauda săpânŃenilor.
Toader SteŃca
Fost primar al localităŃii SăpânŃa, din
judeŃul Maramures, SteŃca este
considerat cel mai curajos primar
anticomunist din România postrevoluŃionară.
În timpul mandatului
de primar, SteŃca a reusit sa
desfiinŃeze CAP - ul si să redea
proprietarilor pamânturile confiscate
de comunisti. La 13 iulie 1990, Toader
SteŃca a fost arestat fara un motiv
anume, la 13 iulie 1990. În vreme ce în
centrul Capitalei se desfăsura
"mitingul camasilor albe", prin care
circa o sută de mii de persoane cereau
eliberarea din închisoare a lui Marian
Munteanu, La SapânŃa, comuna
maramureseană cunoscută prin
celebrul cimitir vesel, primarul Toader
SteŃca si fanii lui, recurgeau, în acea
zi, la un gest care avea sa creeze în
Români a c e l e b t r a " s c o a l a "
postdecembristă: blocarea soselei.
După ce primarul Toader SteŃca a fost
arestat, fiind acuzat ca l-ar fi lovit pe
lt.Nicolae Radu, venit de la judeŃ să
cerceteze ce se-ntîmpla în comună,
fanii primarului închid DN 19 Sighetu
MarmaŃiei - Satu Mare si au reŃinut
ostatici 40 de copii aflaŃi în excursie în
zonă. Ulterior, ei eu eliberat copiii, dar
l-au reŃinut, pe maiorul Petre Roman,
care tocmai a treacut pe-acolo. Toate
eforturile autorităŃilor de a-l elibera pe
ofiŃer au esuat, până când acesta a
reusit sa evadeze prin forte proprii.
SăpânŃenii aveau sa blocheze din nou
soseaua, pe data 7 august 1990,
nemulŃumiŃi de modul în care
decurgea cercetarea primarului lor,
aflat încă în arest. Pe 9 august, SteŃca
este trimis la judecătoria din Sighetu
MarmaŃiei, sub acuzaŃia de ultraj si
ultraj cu violenŃă. Drept urmare,
sătenii au blocat drumul naŃional DN
19 a treia oara , în 28 august, iar în 5
septembrie iau alŃi ostatici, o jumatate
de zi, pe deputatul Augustin Botis si
pe imputernicitul Guvernului, Ovidiu
Sincai. Pe 14 iulie 1990, Liga
Student i lor din Universi tatea
Bucuresti a dat publicităŃii un "apel al
poporului din SăpinŃa catre cetăŃenii
României" prin care îsi exprima
s o l i d a r i t a t e a cu Să p în Ń e ni i ,
„descendenti directi ai dacilor liberi",
cer eliberarea primarului Toader
SteŃca, care lupta pentru retrocedarea
pămănturilor, iar în 30 septembrie a
elaborat „ProclamaŃia de la SăpînŃa".
Doi ani mai târziu, la SăpânŃa
alegerile locale s-au desfasurat sub
stare de asediu. Aveau să câstige
candidaŃii FSN (Gheorghe Turda -
primar, plus nouă posturi de
consilieri). Toader SteŃca, condamnat
si apoi achitat de Tribunalul Brasov, a
emigrat ulterior în FranŃa. Între timp,
însă, acŃiunea de la SăpânŃa a devenit
modă naŃională. În anii care au urmat
s-au înregistrat zeci de blocări de
drumuri la Timisoara, Craiova,
Calafat, Tîrgu Mures, Bucuressi, Mizil,
Băicoi, Comanesti, Zalău, Piatra
NeamŃ, Sinaia, Valea Calugarească,
etc. Motivele acestor proteste au fost
extrem de diverse: salarii restante,
refuzul majorarilor salariale sau al
reesalonării datoriilor, somaj, sistarea
ori lipsa alimentării cu apă,
desfiinŃarea unei staŃii CFR, poluarea,
plecarea medicului de familie din
localitate, embargoul pe Dunăre,
dezacorduri privind restructurarea,
nemulŃumiri legate de condiŃii de
munca.
Dar s-au blocat nu numai sosele si
drumuri, ci si Dunărea, intrarea în
Insula Mare a Brăilei, puncte vamale,
accesul la gropi de gunoi sau la puŃuri
de mină, căi ferate, gări si garaje. Pe
l âng ă p r o p r i i l e t rup ur i a l e
protestatarilor, obiectele utilizate
pentru blocari au fost variate:de la
autocamioane, utilaje agricole până la
blocarea si a unui avion! Toader SteŃca
a fost eliberat în toamna anului 1990.
La scurtă vreme a emigrat în FranŃa
de unde nu a mai revenit.
Păstrăvăria de la SăpânŃa.
ÎnfiinŃată prin anii '80, pe un teren al
CAP-ului păstrăvăria a rezistat,
datorită calităŃii apei precum si a zonei
de amplasare. La acea vreme era
considerat un obiectiv rentabil. A fost
construită pe un teren luat de la CAP
si aparŃine DirecŃiei Silvice Baia Mare.
Asa cum avem să aflăm din ziarul
Glasul Maramuresului, din 22
ianuarie 2008, în anul 2007 s-a decis
organizarea unei licitatii pentru a nu
exista suspiciuni. Cinci cetaŃeni se
luptau însă pentru terenul de sub
păstrăvarie, astfel încât au cerut
oprirea oricărui proces de înstrăinare.
În prezent se numeste Păstrăvăria
Alex acolo unde,de curând, îmbracata
în costum popular, Elena Udrea, spre
f i n a l u l v i z i t e i î n c omu n a
maramureseană, s-a oprit pentru o
partidă de pescuit la Păstrăvăria Alex
după ce a vizitat Mânăstirea SăpânŃa-
Peri si Cimitirul Vesel. Pentru turistii
dornici să viziteze aceste minunăŃii ale
Maramuresului, vă informăm că în
zonă s-au construit o mulŃime de
pensiuni cu nume de fete (Măriuca,
Anca, Mona, Ileana, MiuŃa), moteluri
si hoteluri, care îmbie turistii cu oferte
speciale si preparate culinare
tradiŃionale.
(din articolul pulicat de Lucia Dragotescu si Nicolae Comsa in "e89 Gazeta Culturala")
Io am fost Stan Ion Pătras,
Să mă ascultati oameni buni
Ce voi spune nu-s minciuni.
Câte zile am trăit
Rău la nime n-am dorit,
Dar bine cât am putut
Orisicine mi-a cerut.
Vai săracă lumea mea
Că greu am trăit în ea
De la paisprezece ani
Trebuia să câstig bani
La lucru greu de pădure
Cu tapin si cu săcure.
Tata-n război a plecat
Înapoi n-o înturnat.
Trei copii noi am rămas
În lume cu greu năcaz.
Vrut as fi să mai trăiesc
Si planul să mi-l plinesc.
Din saizeci si nouă tări
M-au vizitat până ieri.
Din conducători de stat
Foarte multi m-au vizitat
Si de acum când or veni
Pe mine nu m-or găsi.
Si le doresc la toti bine
Care au fost pe la mine
Că viata o lăsai
La 69 de ai.
Crucea mea când s-a lucrat
Care eu mi-am comandat
Doi elevi ce-au învătat
Mi-au făcut lucru pe plac:
Turda Toader, Stan Vasile
Dumnezeu Sfântu să-i tie.”
Comuna SăpânŃa este situată în
Maramures, pe maul drept al Tisei
si se remarcă prin: Cimitirul vesel,
prin Ziarul Vesel de SăpânŃa -
Stiri, Păstrăvăria si Bârfe din
SăpânŃa, precum si prin fostul ei
primar, Ion SteŃca, cel care s-a
luptat pentru desfiinŃarea C.A.P. -
ului din comuna sa.
Cimitirul Vesel, devenit muzeu în aer
liber, a primit această de denumire de
la un turist francez, care a exclamat:
"Acesta este un cimitir vesel" Ineditul
acestui cimitir este reprezentat de
diferenŃierea faŃă de majoritatea
culturilor popoarelor, care consideră
moartea ca un eveniment foarte
solemn. S-a considerat că filosofia
despre viaŃă si moarte e specifică
vechilor daci si era bazată pe nemurire
si pe consideraŃia că moartea era un
motiv de bucurie iar nasterea unul de
întristare. Asezământul, de rit ortodox,
este unic în lume prin crucile sale
sculptate în lemn de stejar si pictate în
culori aprinse precum, verde, rosu,
galben, negru în contrast cu albul si
albastrul (albastru de SăpânŃa) care
predomină. Ele au fost pictate si
sculptate pentru prima dată de către
mesterul popular Ion Stan Pătras. În
1935 a avut strălucita idee de a începe
lucrările la acest cimitir. În anul 1936,
el si-a perfecŃionat stilul; crucile au
devenit mai înguste si au apărut
figurile sculptate în relief, în culori vii,
obŃinute din pigmenŃi naturali. La
început făcea proximativ zece cruci pe
an. Cele mai multe conŃin o scurtă
poezie, scrisă de însusi autorul lor,
adresată la persoana I, mesaje
imaginate a fi adresate de persoana
decedată urmasilor ei. Totodată în
cruce este sculptată si o scenă
esenŃială (de obicei care a dus la
această moarte) din viaŃa celui ce se
odihneste în acel loc. În 1940, la
sugestia preotului greco-catolic Grigore
RiŃiu, paroh al localităŃii, care era si
profesor de română si latină, crucile au
devenit mai late si s-a scris pe ele un
epitaf în limba română. În perioada
respectivă, dat fiind faptul că Ardealul
de Nord era sub ocupaŃie maghiară iar
l imb a r omâ n ă i n t e r z i s ă î n
administraŃie si scoli, părintele grecocatolic
a considerat că, prin epitafele
românesti sculptate pe cruci de Stan
Ioan Pătras, limba română se va putea
păstra în comunitatea din SăpânŃa.
Nimeni nu stia atunci cât va dura
ocupaŃia maghiară. Primii vizitatori ai
“Cimitirului Vesel” au fost chiar
locuitorii comunei, care pe timpul
ocupaŃiei hortyste veneau la cimitir ca
la o bibliotecă pentru a nu uita să
citească în limba română. Mult mai
târziu, pe crucea sa din lemn de stejar,
Stan Ioan Pătras a pus să i se
încrusteze următorul epitaf: „De cu
tânăr copilas..”.
Stan Ioan Pătras a fost un mester
popular complex, realizând o serie de
obiecte lucrate artistic: cuiere, colŃare,
scaune, dulapuri, blidare, lingurare si
lucrări monumentale, cum ar fi troiŃe
si porŃi. El si-a împodobit si propria
casă cu sculpturi în lemn, viu colorate.
Unele culorile au o simbolistică
consacrată: verde -viaŃă, galben -
fecunditate si fertilitate, rosu -pasiune,
negru -moarte. El a creat 700 de cruci,
restul au fost realizate de urmasul său,
Dumitru Pop, a ales să locuiască în
casa maestrului său, pe care o
întreŃine ca atelier si muzeu. Cimitirul
vesel” din SăpânŃa, unic în Ńară, dar si
în lume, este un alt element atractiv al
turismului ecumenic maramuresean.
Alături de el, la SăpânŃa, se va adăuga
un alt obiect de interes turistic
ecumenic, biserica din lemn care si ea
va avea un element de autenticitate –
va fi cea mai înaltă si mai mare
construcŃie de biserică din lemn din
Ńară si din Europa.
De curând a fost lansat catalogul
"Istoria Cimitirului Vesel SăpânŃa",
menit sa promoveze turismul în nordvestul
Maramuresului. Catalogul a
fost tipărit in 14 limbi, fiecare ediŃie av
-nd între 5.000 si 10.000 de exemplare.
P u b l i c a Ń i a e s t e d i s t r i b u i t ă
ambasadelor romanesti, birourilor si
agenŃiilor de turism din străinatate,
tour-operatorilor importanŃi din
Europa, agenŃiilor de turism din
România, companiilor aviatice etc.
Autorul acestui catalog este AsociaŃia
pentru Promovarea si Dezvoltarea
Turismului Maramures.
Ziarul Vesel de SăpânŃa - Stiri si
Bârfe din SăpânŃa.
A mers pe ideea : "Iar dacă avem
“Cimitirul Vesel” în Săpânta, de ce nu
avem si “Ziarul Vesel” de SăpânŃa?
http://ziarulvesel.wordpress.com, din
care spicuim Considerand ca deja
Sapanta a ajuns in randul lumii ca,
poate, cel mai vesel loc de pe pamant
cand vine vorba de moarte, ne-am
gandit ca trebuie sa fim veseli si cand
vine vorba despre cele ale vietii, asa ca
ne-am hotarat sa deschidem si noi un
ziar in care sa spunem ce se mai
intampla prin comuna. Adica asa,
barfe de la gura sobei, banca din fata
casei, crasma si alte locuri de prin sat
unde au loc dialoguri intelectuale. Mai
aflăm din acest ziar că Ziua de joi
pentru SăpanŃa este plina de
evenimente incepand din 1997, cand
totul a inceput cu un articol aparut in
Jurnalul de Sighet, articol intitulat
sugestiv „Doi catolici fura un mort”,
dar si că Au trecut 12 ani de la acel
eveniment petrecut in Sapanta, si tot in
Sapanta, joi, 30 aprilie 2009, are loc
un eveniment plin de haz. Iata acum pe
scurt povestea miresei cu doi soti din
Sapanta. Si ca un făcut, "Aici, la
Sapanta, alerta maxima.
A disparut mireasa! (N.N. - SoŃul
miresei este fiul popeii din Lutai Popa
Lutai )face preinfarct, e dus la spital,
preoteasa ii canta prin gradina „ Ia-ti
mireasa ziua buna”. Asa ca fiecare stia
ce are de facut. Cine o va gasi va primi
o recompensa de 50.000 de euro. Toata
suflarea satului a inceput sa caute
mireasa. Unii pe cai, altii in carute, o
par t e cu j e ep-uri , microbus e,
mercedesuri, etc, fiecare cu ce a avut au
luat treaba in serios si au purces in
cautarea miresei. Toti intrebau „nu ati
vazut mireasa?”. Dar nimic, forumul
Ziarului vesel ne informează că: "bai
fratilor, popa Lutai si cu fius-o e nebun…
... le-a declarat razboi grecocatolicilor"
si "normal mai theo ca am
fost la sapinta ca doara tata e de acolo
si daca vreti sa stiti mai bine au mai
fost doua fete din sat si o avocata din
sighet care l-au parasit pe fiu popii
Lutai".
Tot aici mai scrie cineva că "La
Sapanta am fost surprins sa vad ca
biserica de langa cimitir este
inconjutate cu schele, turnul demolat,
in fata bisericii se construiecte ceva. ...
Mi s-a spus ca se renoveaza in stil
moldovenesc. Am ramas ca la dentist.
Cum naiba sa fac i bi s e r i ca
moldoveneasca in Maramures? " Dar si
ceva patetic, oare cum o suna epitaful
acestui biet om de care Anuta S. ne
scrie că săracu nepotu Marii lu Gheghe
cum o murit curentat in vinere mare a
Rusaliilor si nimeni nui vinovat mortui
de vina. Dumnezeu sa-l ierte pe
nepotul Măriei, dar mult mai trist e să
aflăm din acest ziar că: "Cimitirul vesel
din Sapanta, este pe ducă. Cimitirul
vesel de la Sapanta, monument
cultural protejat de UNESCO, risca sa
fie distrus din cauza unor abuzuri". Să
sperăm că nu va fi asa si că Cimitirul
vesel, considerat pe locul 4 în lume în
topul monumentelor de acest gen va
avea vesnic porŃile deschise spre
încântarea miilor de turisti români si
străini si spre lauda săpânŃenilor.
Toader SteŃca
Fost primar al localităŃii SăpânŃa, din
judeŃul Maramures, SteŃca este
considerat cel mai curajos primar
anticomunist din România postrevoluŃionară.
În timpul mandatului
de primar, SteŃca a reusit sa
desfiinŃeze CAP - ul si să redea
proprietarilor pamânturile confiscate
de comunisti. La 13 iulie 1990, Toader
SteŃca a fost arestat fara un motiv
anume, la 13 iulie 1990. În vreme ce în
centrul Capitalei se desfăsura
"mitingul camasilor albe", prin care
circa o sută de mii de persoane cereau
eliberarea din închisoare a lui Marian
Munteanu, La SapânŃa, comuna
maramureseană cunoscută prin
celebrul cimitir vesel, primarul Toader
SteŃca si fanii lui, recurgeau, în acea
zi, la un gest care avea sa creeze în
Români a c e l e b t r a " s c o a l a "
postdecembristă: blocarea soselei.
După ce primarul Toader SteŃca a fost
arestat, fiind acuzat ca l-ar fi lovit pe
lt.Nicolae Radu, venit de la judeŃ să
cerceteze ce se-ntîmpla în comună,
fanii primarului închid DN 19 Sighetu
MarmaŃiei - Satu Mare si au reŃinut
ostatici 40 de copii aflaŃi în excursie în
zonă. Ulterior, ei eu eliberat copiii, dar
l-au reŃinut, pe maiorul Petre Roman,
care tocmai a treacut pe-acolo. Toate
eforturile autorităŃilor de a-l elibera pe
ofiŃer au esuat, până când acesta a
reusit sa evadeze prin forte proprii.
SăpânŃenii aveau sa blocheze din nou
soseaua, pe data 7 august 1990,
nemulŃumiŃi de modul în care
decurgea cercetarea primarului lor,
aflat încă în arest. Pe 9 august, SteŃca
este trimis la judecătoria din Sighetu
MarmaŃiei, sub acuzaŃia de ultraj si
ultraj cu violenŃă. Drept urmare,
sătenii au blocat drumul naŃional DN
19 a treia oara , în 28 august, iar în 5
septembrie iau alŃi ostatici, o jumatate
de zi, pe deputatul Augustin Botis si
pe imputernicitul Guvernului, Ovidiu
Sincai. Pe 14 iulie 1990, Liga
Student i lor din Universi tatea
Bucuresti a dat publicităŃii un "apel al
poporului din SăpinŃa catre cetăŃenii
României" prin care îsi exprima
s o l i d a r i t a t e a cu Să p în Ń e ni i ,
„descendenti directi ai dacilor liberi",
cer eliberarea primarului Toader
SteŃca, care lupta pentru retrocedarea
pămănturilor, iar în 30 septembrie a
elaborat „ProclamaŃia de la SăpînŃa".
Doi ani mai târziu, la SăpânŃa
alegerile locale s-au desfasurat sub
stare de asediu. Aveau să câstige
candidaŃii FSN (Gheorghe Turda -
primar, plus nouă posturi de
consilieri). Toader SteŃca, condamnat
si apoi achitat de Tribunalul Brasov, a
emigrat ulterior în FranŃa. Între timp,
însă, acŃiunea de la SăpânŃa a devenit
modă naŃională. În anii care au urmat
s-au înregistrat zeci de blocări de
drumuri la Timisoara, Craiova,
Calafat, Tîrgu Mures, Bucuressi, Mizil,
Băicoi, Comanesti, Zalău, Piatra
NeamŃ, Sinaia, Valea Calugarească,
etc. Motivele acestor proteste au fost
extrem de diverse: salarii restante,
refuzul majorarilor salariale sau al
reesalonării datoriilor, somaj, sistarea
ori lipsa alimentării cu apă,
desfiinŃarea unei staŃii CFR, poluarea,
plecarea medicului de familie din
localitate, embargoul pe Dunăre,
dezacorduri privind restructurarea,
nemulŃumiri legate de condiŃii de
munca.
Dar s-au blocat nu numai sosele si
drumuri, ci si Dunărea, intrarea în
Insula Mare a Brăilei, puncte vamale,
accesul la gropi de gunoi sau la puŃuri
de mină, căi ferate, gări si garaje. Pe
l âng ă p r o p r i i l e t rup ur i a l e
protestatarilor, obiectele utilizate
pentru blocari au fost variate:de la
autocamioane, utilaje agricole până la
blocarea si a unui avion! Toader SteŃca
a fost eliberat în toamna anului 1990.
La scurtă vreme a emigrat în FranŃa
de unde nu a mai revenit.
Păstrăvăria de la SăpânŃa.
ÎnfiinŃată prin anii '80, pe un teren al
CAP-ului păstrăvăria a rezistat,
datorită calităŃii apei precum si a zonei
de amplasare. La acea vreme era
considerat un obiectiv rentabil. A fost
construită pe un teren luat de la CAP
si aparŃine DirecŃiei Silvice Baia Mare.
Asa cum avem să aflăm din ziarul
Glasul Maramuresului, din 22
ianuarie 2008, în anul 2007 s-a decis
organizarea unei licitatii pentru a nu
exista suspiciuni. Cinci cetaŃeni se
luptau însă pentru terenul de sub
păstrăvarie, astfel încât au cerut
oprirea oricărui proces de înstrăinare.
În prezent se numeste Păstrăvăria
Alex acolo unde,de curând, îmbracata
în costum popular, Elena Udrea, spre
f i n a l u l v i z i t e i î n c omu n a
maramureseană, s-a oprit pentru o
partidă de pescuit la Păstrăvăria Alex
după ce a vizitat Mânăstirea SăpânŃa-
Peri si Cimitirul Vesel. Pentru turistii
dornici să viziteze aceste minunăŃii ale
Maramuresului, vă informăm că în
zonă s-au construit o mulŃime de
pensiuni cu nume de fete (Măriuca,
Anca, Mona, Ileana, MiuŃa), moteluri
si hoteluri, care îmbie turistii cu oferte
speciale si preparate culinare
tradiŃionale.
(din articolul pulicat de Lucia Dragotescu si Nicolae Comsa in "e89 Gazeta Culturala")
