Acasa
CONSILIUL JUDEȚEAN SUCEAVA, BIBLIOTECA BUCOVINEI, UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA – FILIALA IAȘI
ORGANIZEAZĂ MARȚI, 23 NOIEMBRIE, ORA 17 LA SECȚIA DE ARTE A BIBLIOTECII BUCOVINEI
CORONA SOUL - IN MEMORIAM PAUL CELAN
(23 noiembrie 1920, Cernăuți – 20 aprilie 1970, Paris)
Un MERIDIAN cultural trasat de ANGELA FURTUNĂ, GUSTAV MAHLER ȘI ARNOLD DAGHANI
Programul 2010 - Anul Paul Celan, iniţiat şi deschis la Biblioteca Bucovinei de scriitoarea Angela Furtună în ianuarie 2010 în cadrul comemorării Zilei Internaţionale a Holocaustului, a ajuns deja la finele drumului său, găzduit parţial şi de Biblioteca Bucovinei, dar şi de prestigioase foruri şi reviste de cultură şi universitar-academice, internaţionale şi naţionale, clasice sau internetice.
Paul Celan rămâne poetul bucovinean a cărui operă a atins cea mai mare cotă internaţională, opera sa continuând să atragă în toată lumea bună interpretări şi discuţii, exegeze şi relecturi.
În 2010, chiar pe 23 noiembrie, se împlinesc 90 de ani de la naşterea sa, 40 de ani de când s-a sinucis (la numai 50 de ani) şi 50 de ani de când Germania l-a onorat cu Marele Premiu Brüchner pentru poezie.
Originar din Cernăuţi, poetul - evreu de limbă germană - îşi petrece acolo copilăria, pe fondul creşterii antisemitismului şi al politicilor criminale naziste, dar va rămâne marcat pe viaţă de exterminarea părinţilor în toamna anului 1942 în cadrul Holocaustului transnistrean, apoi fiind deportat el însuşi într-un lagăr de muncă forţată şi exterminare din apropierea Buzăului, după care va pleca în Bucureşti, va încerca să găsească o altă patrie în câteva capitale occidentale, pasager şi în Israel, finalmente în Franţa, unde se va sinucide aruncându-se în Sena la 20 aprilie 1970. Patria sa rămăsese în urmă, în Bucovina, despre care a scris mereu cu demnitate şi durere sfâşietoare : « Bucovina – O ţară unde nasc mereu oameni şi cărţi ». Iar adevărata patrie pare să fie astăzi în inima cititorilor săi, conform propriei premoniţii « Cuvântul se întoarce în inimă ».
În cadrul Programului 2010 – Anul Paul Celan, Angela Furtună a susţinut şi o platformă publicistică redutabilă, publicând mai multe studii şi eseuri în prestigioasele reviste româneşti Acolada, nr. 4http://www.editurapleiade.eu/images/static/files/4_2010.pdf şi nr. 5http://www.editurapleiade.eu/images/static/files/5_2010.pdf din 2010, Steaua nr. 4-5 din 2010 http://www.revisteaua.ro/core/numere/2010/Steaua%204-5%202010.pdf ca şi în revistele americane Romanian Timeshttp://www.romaniantimes.com/index.php/angela-furtuna.html , Mission şi Romanian Vip http://www.romanianvip.com/angela-furtuna-anul-paul-celan/ sau reviste israeliene de valoare, ca Minimum sau Nuanţe – Supliment de Cultuiră al ISRO PRESS, Newsletterul Bună dimineaţa, Israel. Unele studii sunt deja publicate şi pe bloggurile internetice specializate.
În cadrul Anului Paul Celan, la Biblioteca Bucovinei au avut loc conferințe şi lecturi publice - susţinute în cadrul propriului program de Angela Furtună şi invitaţii săi - din opera marelui scriitor sau a exegeţilor operei (între care Andrei Corbea, Alexis Nouss, Petre Solomon, Norman Manea, John Felstiner, Andrei Oişteanu şi alţii), iar împreună cu Filiala Iaşi a Uniunii Scriitorilor din România, cu Forumul Regional al Germanilor din Bucovina (prin colaborările doamnelor Corina Derla şi Gheorghiu şi alţi membri) şi cu Comunitatea Evreilor din Suceava (prin preşedintele acesteia prof. Sorin Golda) s-au derulat şi continuă să se deruleze la Biblioteca Bucovinei recitaluri de poezie şi workshopuri, conferințe și dezbateri, sub egida Integralei Frédéric Chopin, a Integralei Gustav Mahler şi a Integralei Johann Sebastian Bach, Celan primind astfel o receptare nouă, prin adăugarea spiritului muzicii la poeticitatea sa inconfundabilă. Acesta este însuși spiritul urban și autentic evreiesc și german în care s-au format personalitățile excelenței culturale.
O interesantă expoziţie de documente şi fotografii tematice este în curs de pregătire şi va fi vernisată în curând la Biblioteca Bucovinei, în cadrul Anului Paul Celan. Evenimentul va fi anunţat din timp.
DESPRE PAUL CELAN (Paul Antschel, Paul Celan – 23 noiembrie 1920, Cernăuți – 20 aprilie 1970, Paris)
« DESPRE ACTUALITATEA LUI PAUL CELAN – REFLECȚII ASUPRA IDENTITĂȚII, POETICII ȘI POIEZEI
MOTO: You Were My Death
You were my death:
you I could hold
when all fell away from me.
Tenebrae
We have drunk, Lord.
The blood and the image that was in the blood, Lord.
Pray, Lord.
We are near.
Andrei Corbea, în Paul Celan şi “meridianul” său (p.149), îl fixează exemplar pe Celan în propria epocă, iar în acest scop îl citează şi pe Georg Simmel, care rămâne maestrul portretului-robot al “străinului” constituit din suma cenuşilor lăsate, în epocă, de luptele intense de emancipare a evreilor europeni: “pribeagul potenţial, cel care, chiar de se opreşte din drum, nu şi-a înfrânt definitiv nestatornicia plecărilor şi a întoarcerilor”. Dar acelaşi exeget remarcă faptul că marginalitatea evreului are un determinism mult mai subtil: marginalizarea, ca fapt social obiectiv, ţine şi de o componentă spirituală aparte, deloc de neglijat nici chiar în acea faimoasă combinaţie dintre stranietate şi raţionalitate, ce ar fi stimulat desacralizarea “lumii”, galopantul proces al modernizării în era capitalistă.Recursul la viziunea istorică şi sociologizantă este evident**. Circumstanţele istorice europene, şi în mod particular cele din anii 30 din Bucovina (micul proiect de paradis regional multicultural şi multi-identitar pus în operă de civilizatorul Imperiu Austro-Ungar, cel în careo anume identitate europeană experimentală îşi extrăgea rădăcinile din cel puţin câteva lumi capabile să interacţioneze şi să interfereze), nu au reuşit, însă, să evite sacrificarea identităţii evreieşti, ci dimpotrivă, să o împingă înspre soluţii de mare risc şi de sacrificiu, cum sunt îndeobşte iluziile “asimiliste”. Într-o astfel de iluzie s-a prăbuşit şi s-a fracturat mai apoi identitatea lui Paul Celan, pentru că situaţia lui nu a putut depăşi situaţia tuturor evreilor ce aleseseră germanizarea ca alternativă la Holocaust: asumarea germanităţii s-a dovedit a fi nu o iluzie salvatoare, ci o iluzie fatală; explicaţia oferită de sociologi se întâlneşte cu cea a lui Andrei Corbea, atunci când deconstruieşte (în op.cit., p. 150) spaţiul iluzoriu care a fost pentru evreii anilor 30, deci şi pentru Paul Celan, doar visul de a putea depăşi prin limbă şi cultură realitatea stării de outsider – de aici şi progresiva înstrăinare de Sine, cu punctual culminant a ceea ce Theodor Lessing numea Ură de sine ***. Este aceeași problemă pe care o dezbătea și Jean de Rider cu aplicație pe Modernitatea vieneză și crizele identității, dar de care s-au ocupat și un Pollak sau Schorske și Perron. Laboratorul de experimentare a sfârșitului lumii, rămâne, de aceea, locul în care tensiunea conflictelor identitare atinge cotele cele mai înalte, dar și expresivitatea cea mai bogată.
………………………………………………………………………………..
Geniul lui Celan a fost în permanență alimentat de tensiunea abisală, rămasă nerezolvată, dintre omul rațional și omul psihologic.
** Karl-Siegbert Rehberg, „Das Judentum in der frühen deutsche Soziologie”, in Hans Otto Horch (ed.), Judentum, Antisemitismus und europäische Kultur, Tübingen, 1988, p. 157.
*** Theodor Lessing, Der Jüdische Selbsthass, München, 1984, p. 31.”
(fragmente din prelegerea și studiul , DESPRE ACTUALITATEA LUI PAUL CELAN – REFLECȚII ASUPRA IDENTITĂȚII, POETICII ȘI POIEZEI de Angela Furtună, 2010)
.........................................................................................................................................................
„Atunci când se arunca în Sena, pe 20 aprilie 1970, la vârsta de numai cincizeci de ani, Paul Celan plonjase de fapt în istorie, după ce va fi trecut un prag de epocă personală fără întoarcere. Dispoziția poetului de a mai continua să legitimeze ”iluzia” prin raportarea ei la realitatea exterioară dată de lumea post-Shoah în care își pierduse părinții, copilăria și paradisul ființei se epuizase. Valența constructiv proiectivă a poeziei ca promesse du bonheur nu mai reușise să se substituie realului prin fascinația salvatoare a imaginarului. Hipersemnul poemului se sfărâmase neputincios de un absurd fără precedent al dezumanizării Europei, pierise apoi prin imploziile tuturor certitudinilor cu care absolutul trancende adevărul. Meridianul își secționa brutal autorul...
Anul 2010 aduce așadar din nou în discuție, la un palier nou al cercetării, recunoașterea universalității lui Paul Celan. De aceea noi am și declarat deschis în Bucovina, mai întâi în Suceava, Anul Paul Celan, la 27 ianuarie 2010 cu ocazia comemorării Zilei Internaționale a Holocaustului, marcând astfel și două coincidențe biografice semnificative: se împlinesc 90 de ani de la nașterea poetului și 40 de ani (la 20 aprilie) de la tragica sa moarte. Posesorul unui spirit de dibuk, autorul unei scriituri aflate mereu în căutarea identității, Celanîncarnează imposibilul și dă lecția supremă a manierei de a citi poezie după Auschwitz, adică de a vedea literele, poetica și poieza vorbind în cenușa de după încarnarea acestei aneantizări absolute:
Psalm
Nimeni nu ne frămîntă din nou din pămînt şi argilă
nimeni nu discută pulberea noastră.
Nimeni.
Lăudat să fii tu nimeni.
De dragul tău vrem
noi să înflorim.
Ţie
în întîmpinare.
Un nimic
eram noi, suntem noi, vom
rămîne noi, înfloritor:
Trandafirul Nimicului,
Trandafirul Nimănui.
Cu
condeiul luminos ca sufletul,
stamina pustie ca cerul,
coroana roşie
de cuvînt purpuriu,
pe care îl cîntăm,
peste, o peste
spin. “
(Fragmente din prelegerea și studiul CUVÂNTUL SE ÎNTOARCE ÎN INIMĂ
sau Paul Celan: DE LA LIMITELE ISTORIEI ȘI ZĂBRELELE LIMBAJULUI LA REÎNCARNAREA IMPOSIBILULUI
Moto:
"Alle Dichter sind Juden"
de Angela Furtună)
Angela FURTUNĂ
Scriitoare, publicistă, critic literar
Membră a Uniunii Scriitorilor din România
Master în PR și Comunicare
Master în Semiotica Limbajului în Massmedia și Publicitate
Specialist în Marketing Cultural și PR Biblioteca Bucovinei
Coordonatoarea Programului Anul 2010 – Anul Internațional PAUL CELAN
ORGANIZEAZĂ MARȚI, 23 NOIEMBRIE, ORA 17 LA SECȚIA DE ARTE A BIBLIOTECII BUCOVINEI
CORONA SOUL - IN MEMORIAM PAUL CELAN
(23 noiembrie 1920, Cernăuți – 20 aprilie 1970, Paris)
Un MERIDIAN cultural trasat de ANGELA FURTUNĂ, GUSTAV MAHLER ȘI ARNOLD DAGHANI
Programul 2010 - Anul Paul Celan, iniţiat şi deschis la Biblioteca Bucovinei de scriitoarea Angela Furtună în ianuarie 2010 în cadrul comemorării Zilei Internaţionale a Holocaustului, a ajuns deja la finele drumului său, găzduit parţial şi de Biblioteca Bucovinei, dar şi de prestigioase foruri şi reviste de cultură şi universitar-academice, internaţionale şi naţionale, clasice sau internetice.
Paul Celan rămâne poetul bucovinean a cărui operă a atins cea mai mare cotă internaţională, opera sa continuând să atragă în toată lumea bună interpretări şi discuţii, exegeze şi relecturi.
În 2010, chiar pe 23 noiembrie, se împlinesc 90 de ani de la naşterea sa, 40 de ani de când s-a sinucis (la numai 50 de ani) şi 50 de ani de când Germania l-a onorat cu Marele Premiu Brüchner pentru poezie.
Originar din Cernăuţi, poetul - evreu de limbă germană - îşi petrece acolo copilăria, pe fondul creşterii antisemitismului şi al politicilor criminale naziste, dar va rămâne marcat pe viaţă de exterminarea părinţilor în toamna anului 1942 în cadrul Holocaustului transnistrean, apoi fiind deportat el însuşi într-un lagăr de muncă forţată şi exterminare din apropierea Buzăului, după care va pleca în Bucureşti, va încerca să găsească o altă patrie în câteva capitale occidentale, pasager şi în Israel, finalmente în Franţa, unde se va sinucide aruncându-se în Sena la 20 aprilie 1970. Patria sa rămăsese în urmă, în Bucovina, despre care a scris mereu cu demnitate şi durere sfâşietoare : « Bucovina – O ţară unde nasc mereu oameni şi cărţi ». Iar adevărata patrie pare să fie astăzi în inima cititorilor săi, conform propriei premoniţii « Cuvântul se întoarce în inimă ».
În cadrul Programului 2010 – Anul Paul Celan, Angela Furtună a susţinut şi o platformă publicistică redutabilă, publicând mai multe studii şi eseuri în prestigioasele reviste româneşti Acolada, nr. 4http://www.editurapleiade.eu/images/static/files/4_2010.pdf şi nr. 5http://www.editurapleiade.eu/images/static/files/5_2010.pdf din 2010, Steaua nr. 4-5 din 2010 http://www.revisteaua.ro/core/numere/2010/Steaua%204-5%202010.pdf ca şi în revistele americane Romanian Timeshttp://www.romaniantimes.com/index.php/angela-furtuna.html , Mission şi Romanian Vip http://www.romanianvip.com/angela-furtuna-anul-paul-celan/ sau reviste israeliene de valoare, ca Minimum sau Nuanţe – Supliment de Cultuiră al ISRO PRESS, Newsletterul Bună dimineaţa, Israel. Unele studii sunt deja publicate şi pe bloggurile internetice specializate.
În cadrul Anului Paul Celan, la Biblioteca Bucovinei au avut loc conferințe şi lecturi publice - susţinute în cadrul propriului program de Angela Furtună şi invitaţii săi - din opera marelui scriitor sau a exegeţilor operei (între care Andrei Corbea, Alexis Nouss, Petre Solomon, Norman Manea, John Felstiner, Andrei Oişteanu şi alţii), iar împreună cu Filiala Iaşi a Uniunii Scriitorilor din România, cu Forumul Regional al Germanilor din Bucovina (prin colaborările doamnelor Corina Derla şi Gheorghiu şi alţi membri) şi cu Comunitatea Evreilor din Suceava (prin preşedintele acesteia prof. Sorin Golda) s-au derulat şi continuă să se deruleze la Biblioteca Bucovinei recitaluri de poezie şi workshopuri, conferințe și dezbateri, sub egida Integralei Frédéric Chopin, a Integralei Gustav Mahler şi a Integralei Johann Sebastian Bach, Celan primind astfel o receptare nouă, prin adăugarea spiritului muzicii la poeticitatea sa inconfundabilă. Acesta este însuși spiritul urban și autentic evreiesc și german în care s-au format personalitățile excelenței culturale.
O interesantă expoziţie de documente şi fotografii tematice este în curs de pregătire şi va fi vernisată în curând la Biblioteca Bucovinei, în cadrul Anului Paul Celan. Evenimentul va fi anunţat din timp.
DESPRE PAUL CELAN (Paul Antschel, Paul Celan – 23 noiembrie 1920, Cernăuți – 20 aprilie 1970, Paris)
« DESPRE ACTUALITATEA LUI PAUL CELAN – REFLECȚII ASUPRA IDENTITĂȚII, POETICII ȘI POIEZEI
MOTO: You Were My Death
You were my death:
you I could hold
when all fell away from me.
Tenebrae
We have drunk, Lord.
The blood and the image that was in the blood, Lord.
Pray, Lord.
We are near.
Andrei Corbea, în Paul Celan şi “meridianul” său (p.149), îl fixează exemplar pe Celan în propria epocă, iar în acest scop îl citează şi pe Georg Simmel, care rămâne maestrul portretului-robot al “străinului” constituit din suma cenuşilor lăsate, în epocă, de luptele intense de emancipare a evreilor europeni: “pribeagul potenţial, cel care, chiar de se opreşte din drum, nu şi-a înfrânt definitiv nestatornicia plecărilor şi a întoarcerilor”. Dar acelaşi exeget remarcă faptul că marginalitatea evreului are un determinism mult mai subtil: marginalizarea, ca fapt social obiectiv, ţine şi de o componentă spirituală aparte, deloc de neglijat nici chiar în acea faimoasă combinaţie dintre stranietate şi raţionalitate, ce ar fi stimulat desacralizarea “lumii”, galopantul proces al modernizării în era capitalistă.Recursul la viziunea istorică şi sociologizantă este evident**. Circumstanţele istorice europene, şi în mod particular cele din anii 30 din Bucovina (micul proiect de paradis regional multicultural şi multi-identitar pus în operă de civilizatorul Imperiu Austro-Ungar, cel în careo anume identitate europeană experimentală îşi extrăgea rădăcinile din cel puţin câteva lumi capabile să interacţioneze şi să interfereze), nu au reuşit, însă, să evite sacrificarea identităţii evreieşti, ci dimpotrivă, să o împingă înspre soluţii de mare risc şi de sacrificiu, cum sunt îndeobşte iluziile “asimiliste”. Într-o astfel de iluzie s-a prăbuşit şi s-a fracturat mai apoi identitatea lui Paul Celan, pentru că situaţia lui nu a putut depăşi situaţia tuturor evreilor ce aleseseră germanizarea ca alternativă la Holocaust: asumarea germanităţii s-a dovedit a fi nu o iluzie salvatoare, ci o iluzie fatală; explicaţia oferită de sociologi se întâlneşte cu cea a lui Andrei Corbea, atunci când deconstruieşte (în op.cit., p. 150) spaţiul iluzoriu care a fost pentru evreii anilor 30, deci şi pentru Paul Celan, doar visul de a putea depăşi prin limbă şi cultură realitatea stării de outsider – de aici şi progresiva înstrăinare de Sine, cu punctual culminant a ceea ce Theodor Lessing numea Ură de sine ***. Este aceeași problemă pe care o dezbătea și Jean de Rider cu aplicație pe Modernitatea vieneză și crizele identității, dar de care s-au ocupat și un Pollak sau Schorske și Perron. Laboratorul de experimentare a sfârșitului lumii, rămâne, de aceea, locul în care tensiunea conflictelor identitare atinge cotele cele mai înalte, dar și expresivitatea cea mai bogată.
………………………………………………………………………………..
Geniul lui Celan a fost în permanență alimentat de tensiunea abisală, rămasă nerezolvată, dintre omul rațional și omul psihologic.
** Karl-Siegbert Rehberg, „Das Judentum in der frühen deutsche Soziologie”, in Hans Otto Horch (ed.), Judentum, Antisemitismus und europäische Kultur, Tübingen, 1988, p. 157.
*** Theodor Lessing, Der Jüdische Selbsthass, München, 1984, p. 31.”
(fragmente din prelegerea și studiul , DESPRE ACTUALITATEA LUI PAUL CELAN – REFLECȚII ASUPRA IDENTITĂȚII, POETICII ȘI POIEZEI de Angela Furtună, 2010)
.........................................................................................................................................................
„Atunci când se arunca în Sena, pe 20 aprilie 1970, la vârsta de numai cincizeci de ani, Paul Celan plonjase de fapt în istorie, după ce va fi trecut un prag de epocă personală fără întoarcere. Dispoziția poetului de a mai continua să legitimeze ”iluzia” prin raportarea ei la realitatea exterioară dată de lumea post-Shoah în care își pierduse părinții, copilăria și paradisul ființei se epuizase. Valența constructiv proiectivă a poeziei ca promesse du bonheur nu mai reușise să se substituie realului prin fascinația salvatoare a imaginarului. Hipersemnul poemului se sfărâmase neputincios de un absurd fără precedent al dezumanizării Europei, pierise apoi prin imploziile tuturor certitudinilor cu care absolutul trancende adevărul. Meridianul își secționa brutal autorul...
Anul 2010 aduce așadar din nou în discuție, la un palier nou al cercetării, recunoașterea universalității lui Paul Celan. De aceea noi am și declarat deschis în Bucovina, mai întâi în Suceava, Anul Paul Celan, la 27 ianuarie 2010 cu ocazia comemorării Zilei Internaționale a Holocaustului, marcând astfel și două coincidențe biografice semnificative: se împlinesc 90 de ani de la nașterea poetului și 40 de ani (la 20 aprilie) de la tragica sa moarte. Posesorul unui spirit de dibuk, autorul unei scriituri aflate mereu în căutarea identității, Celanîncarnează imposibilul și dă lecția supremă a manierei de a citi poezie după Auschwitz, adică de a vedea literele, poetica și poieza vorbind în cenușa de după încarnarea acestei aneantizări absolute:
Psalm
Nimeni nu ne frămîntă din nou din pămînt şi argilă
nimeni nu discută pulberea noastră.
Nimeni.
Lăudat să fii tu nimeni.
De dragul tău vrem
noi să înflorim.
Ţie
în întîmpinare.
Un nimic
eram noi, suntem noi, vom
rămîne noi, înfloritor:
Trandafirul Nimicului,
Trandafirul Nimănui.
Cu
condeiul luminos ca sufletul,
stamina pustie ca cerul,
coroana roşie
de cuvînt purpuriu,
pe care îl cîntăm,
peste, o peste
spin. “
(Fragmente din prelegerea și studiul CUVÂNTUL SE ÎNTOARCE ÎN INIMĂ
sau Paul Celan: DE LA LIMITELE ISTORIEI ȘI ZĂBRELELE LIMBAJULUI LA REÎNCARNAREA IMPOSIBILULUI
Moto:
"Alle Dichter sind Juden"
de Angela Furtună)
Angela FURTUNĂ
Scriitoare, publicistă, critic literar
Membră a Uniunii Scriitorilor din România
Master în PR și Comunicare
Master în Semiotica Limbajului în Massmedia și Publicitate
Specialist în Marketing Cultural și PR Biblioteca Bucovinei
Coordonatoarea Programului Anul 2010 – Anul Internațional PAUL CELAN
