Acasa
SARBATORI IN SATELE NOASTRE
LA Papiu Ilarian
In ultima duminica a lunii octombrie, comuna Alexandru Papiu Ilarian (Budiul de Campie) s-a imbracat in straie de sarbatoare, pentru a-si astepta oaspetii de seama la dubla sarbatoare de suflet a locuitorilor - adunarea generala a membrilor Societatii Culturale "Alexandru Papiu Ilarian" si reuniunea "Fiilor satului", prilejuite de implinirea a opt decenii (1925-2005) de cand localitatea Budiul de Campie poarta numele ilustrei personalitati a istoriei si culturii nationale.
In deschidere, profesorul Petru Nemes, presedintele Societatii Culturale "Alexandru Papiu Ilarian", a salutat oaspetii prezenti care au onorat dubla sarbatoare a acestei asezari muresene, dupa care a prezentat, succint, cateva aspecte din viata societatii al carui presedinte este. Din anul 1993, actiunea culturala de la sfarsitul lui octombrie se desfasoara cu sprijinul Consiliului Judetean Mures, al Consiliului Local al comunei si de aceea fiecare actiune organizata este numita "Ziua cea mare", zi in care se difuzeaza publicatia cultural-istorica "Tezaur", titlu dat de regretatul Serafim Duicu, intelectualul muresean care a fost si presedinte fondator al societatii. Prin aceasta societate "noi nu facem politica, spunea prof. Petru Nemes, singurul partid este dragostea fata de aceasta tara, fata de acest popor". De aceea, revista societatii poarta un frumos citat dintr-un cuvant rostit de Mihail Kogalniceanu, in 1857: "Suntem acelasi popor omogen, identic ca nici unul altul. Poporul roman a fost si este tolerant, dar nu are voie sa fie ignorant".
Luarea de cuvant a primarului localitatii, Varo Levente, a scos in evidenta faptul ca cei 1.013 locuitori romani, maghiari si rromi, traiesc intr-o buna intelegere, comuna putand fi un adevarat exemplu pentru alte localitati multietnice. La randul sau Emil Groza, vicepresedinte al Consiliului Judetean Mures a evocat cateva momente din viata ilustrului patriot Alexandru Papiu Ilarian si a confirmat disponibilitatea forului judetean pentru sprijinirea actiunilor culturale, dovada ca si pentru aceasta manifestare i s-au alocat fonduri. Senatorul Mihai Antonie a multumit pentru invitatia facuta, iar prietenia sa va dainui pentru localitatea si societatea care-l au, ca patron, pe Alexandru Papiu Ilarian. La randul sau, Lazar Ladariu, scriitor, redactor-sef al cotidianului "Cuvantul liber", presedinte al Despartamantului Mures al ASTREI, arata ca "in aceasta sala in care ne aflam, indiferent cum ne numim, indiferent in ce credem, aici suntem numai si numai prieteni intr-o casa comuna. Ca reprezentant al ziarului fac politica culturii fara a pretinde nici un leu de la nimeni."
Referindu-se la reuniunea "Fiii satului", vorbitorul a apelat la tineri, spunand: "sa ne iubim limba noastra stramoseasca, sa ne iubim portul popular, sa ne iubim si sa ne promovam obiceiurile si credinta salvatoare in Dumnezeu si, mai ales, in acea lege stramoseasca ce ne tine legati de glia strabuna pe care, atat de frumos o canta poetul". Cuvinte frumoase la adresa societatii de cultura din aceasta localitate mureseana a rostit si Andrei Doru Muresan, editorul revistei "Tezaur" si al volumului II din "Istoria Romanilor din Dacia Superioara", care va aparea peste putin timp.
Asa cum era de asteptat, reprezentantul Societatii Cultural Patriotice "Avram Iancu", Filiala Targu-Mures, Gheorghe Oros, a facut o legatura intre cei doi patroni ai societatilor culturale Al. Papiu Ilarian si Avram Iancu, si a evidentiat rolul lor in Revolutia romana de la 1848. Despre ilustrul patriot a vorbit si prof. drd. Alexandru Ciubica, reprezentantul Colegiului National "Alexandru Papiu Ilarian". Personalitatea lui Ioan Pop Bucur, tatal lui Alexandru Papiu Ilarian, a fost evocata de catre prof. Vasile Dragos, spunand ca acesta a fost spanzurat la Turda. Nicolae Baciut, directorul Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Mures, vicepresedinte al Despartamantului Mures al ASTREI, a vorbit despre interesul lui Papiu pentru literatura si fata de scriitorii romani. Apoi, Alexandru Luca, inspector scolar, Liviu Timaru, deputat, Victor Suciu, consilier judetean, toti au evocat figura patriotului Papiu si au evidentiat rolul scolii si al societatii in educarea tinerei generatii, pentru a-si iubi trecutul.
La statuia lui Alexandru Papiu Ilarian a avut loc o slujba de pomenire a ilustrului fiu al satului, a parintilor acestuia, a regretatului Serafim Duicu si al altor membri ai Societatii Culturale "Al. Papiu Ilarian" decedati in ultimii ani. Au luat cuvantul Varo Levente, primar, Emil Groza, vicepresedinte al Consiliului Judetean, si Susana Ganta, inspector scolar general, care au evocat personalitatea lui Papiu.
In cadrul ceremoniei, viceprimarul comunei, Aurel Ivan, a dat citire hotararii Consiliului Local prin care s-a acordat titlul de "Cetatean de onoare" lui Varo Levente, primar, prof. Petru Nemes, presedintele Societatii Culturale "Al. Papiu Ilarian", si lui Emil Dragos, director al SC Carbid Fox Tarnaveni, fiu al satului.
Organizatorii au multumit tuturor sponsorilor, persoanelor particulare, Consiliului Judetean (reprezentat la festivitati de domnii consilieri Lazar Ladariu, Victor Suciu, Ioan Simon si Nelu Sopterean), Primariei si Consiliului Local care au contribuit la organizarea acestei mari sarbatori de suflet a locuitorilor din comuna mureseana Alexandru Papiu Ilarian.
La final, Ansamblul profesionist "Muresul" din Targu-Mures, Ansamblul artistic "Ardealul" din Ludus si un grup de solisti au incheiat sarbatoarea care a avut loc pe intreaga zi de duminica.
La Sanpetru de Campie: 700 de ani (1305-2005) de atestare documentara
"Fara sat, pierdem ceva nepretuit!"
Zi minunata, frumoasa sambata de 29 octombrie din acest an, lasata ca o binemeritata binecuvantare de la Dumnezeu, va ramane in memoria locuitorilor Sanpetrului de Campie ca un jalon de care, de acum inainte, isi vor aduce aminte mereu, cu o mare placere. Cei 700 de ani ai atestarii documentare a localitatii din Campia Transilvaniei au adunat in sala frumosului si ingrijitului camin cultural, plin ca un stup, intreaga suflare a localitatii. Modernizat printr-un program finantat de PNUD si de Guvernul Romaniei, acestui lacas de cultura i se potrivesc de minune, fara vreo rezerva in formulare, cuvintele utilizate azi in sfera preocuparii gospodaresti in pas cu cerintele inceputului de secol 21. Intalnirea numerosilor fii ai satului cu consatenii lor, coboratori parca din stirpea taraneasca a lui Urcan batranul, a altor personaje din scrierile lui Pavel Dan, a constituit inca unul din fericitele prilejuri de a depana amintiri, de a recurge la emotionante intoarceri in memorie. Intoarcerea raurilor la izvoare, ca, de fapt, asta se intampla de fiecare data cand fiii satului vin sa-si mai vada inca o data radacinile fiintei lor si ale neamului, vizitarea mormintelor parintilor, ale mosilor si stramosilor, evocarea acelor inaintemergatori care au dat trainicie si durata fiintei, ducandu-si acum acolo somnul lin al odihnei vesnice, au fost un omagiu, un moment al recunostintei profunde aduse celor care au asigurat continuitatea acestei asezari cu oameni harnici, drepti, cinstiti, cu sufletul curat. 700 de ani! E greu sa-i si numeri! I-au trait cei dinainte, cu zile uneori fericite si linistite, alteori aruncati in incrancenarile involburarilor timpurilor, adeverindu-se, intr-un fel, cuvintele cronicarului, ca nu-s vremurile sub om, ci bietul om sub ele.
In acest context sarbatoresc, dupa "Te Deum"-ul si slujba religioasa de pomenire a celor plecati in eternitate, in veghea Domnului, oficiata de un sobor de preoti - Lucian Ariton (Tusin), Mihai Petrescu (Sangeorgiu de Campie), Florin Goia (din Salciua - Alba), preotul reformat Máthe Zoltan -, avandu-l in frunte pe preacucernicul parinte paroh Vasile Cerghizan, si-au exprimat gandurile la sarbatoarea sanpetrenilor, Matei Canceu, primarul comunei, Lazar Ladariu, consilier judetean, redactor-sef al ziarului "Cuvantul liber", presedinte al Despar tamantului Judetean Mures al ASTREI, prof. univ. dr. Vasile Iusan, col. (r) Ioan T. Radu, autorul monografiei "Sanpetru de Campie _ 700 de ani de atestare documentara (1305-2005)", prezentata cu acest prilej, prof. Cornel Banu, sufletul actiunilor culturale ale localitatii, model de implicare a intelectualului roman in viata spirituala a locului care trebuie sfintit, Petru Ognean, directorul Scolii Generale. Un scurt istoric al localitatii si al scolii de aici prezentat sanpetrenilor si oaspetilor care i-au onorat, numeroasei asistente, de catre domnul primar Matei Canceu si de domnul profesor Cornel Banu, a cuprins o derulare, in timp, a ascensiunii si dezvoltarii de ieri si pana azi, a localitatii din Campie, la sarbatoarea organizata de Consiliul Local si de Primarie, cu sprijinul unor oameni inimosi. Scurta "trecere" prin istoria locului a cuprins prima dovada scrisa, atestand existenta localitatii sub aceasta denumire, printr-o diploma de confirmare, document in limba latina, din 24 iunie 1305, la Alba Iulia, privind donarea pamantului Komlaus. Precizam: prima atestare scrisa! Existenta inaintemergatorilor, cu toate "argumentele" acestui pamant, sunt cu mult mai vechi decat dovezile scrise pe hartie. Prioritare sunt marturia pamantului, dovezile existentei si continuitatii din vremuri imemoriale pe aceste locuri - Barlibasi, Dambu, Satu Nou, Sangeorgiu, Tusin (cu o dovada a atestarii documentare de pe la 1329). De atunci pana azi, statornicia, traditia si continuitatea pe aceste meleaguri au fost jaloane ale "actului de identitate". Adica, asa cum spunea candva Ion Vlasiu: "Constiinta unui loc al nostru", un act de identitate fara de care "vom fi simpli cetateni cu buletin de populatie, fotografiati la minut". "Celula socio-economica cu viata proprie si cu personalitate traditionala", cum se exprima si col. (r) Ioan T. Radu, comuna compusa din sase sate, cu o populatie de 3.200 de locuitori si cu 1.200 de gospodarii, cu 80 % romani, traind in armonie si buna intelegere cu cetatenii de etnie maghiara si rroma, cu multe familii mixte, cu o suprafata de peste 6.000 de hectare, a avut, de la sfarsitul celui de al Doilea Razboi Mondial, 35 de primari, pe raza unitatii administrative functionand azi un dispensar cu doua cabinete medicale si unul de stomatologie, un dispensar veterinar cu doi medici, cinci scoli, cinci gradinite, patru biserici ortodoxe, doua reformate, trei pentru alte culte, o biblioteca comunala, o unitate CEC, o Cooperativa de Credit, posta, post de politie, cinci camine culturale. Desi situat la mare distanta de centrele universitare, multi sanpetreni si-au trimis copiii la invatatura, pana in scolile inalte ale tarii. "Asa se face ca azi, un insemnat numar de fii ai satului si ai comunei lucreaza in diferite localitati ale Romaniei, ca profesori, ingineri, doctori, ofiteri, in alte domenii, reprezentand cu cinste comuna." Multi s-au intors, sambata trecuta, ca la o chemare din adancuri, acasa, in satul in care s-au nascut. In satul copilariei lor! Pe un drum al intoarcerilor au fost evocati Demetriu Mera, primul invatator, Ioan Petrovan, Ioan Moga, Simeon Pintea, Ioan Maxim, Valeriu Rusu, Mihail Hurdugaciu, Janos Cotoi - spirite vizionare si luminatori ai satului, pana la dascalii de azi care si-au inteles menirea de a indemna scolarii si pe oamenii localitatii sa-si iubeasca glia si sa-si pastreze traditia stramoseasca. " A-ti iubi si a pastra intreaga tara, limba, portul, datinile, legea stramoseasca, nu inseamna a fi dusmanul cuiva" - parea a spune consilierul Stefan Sipos.
Ca o rasplata binevenita a unor merite, unor persoane, care si-au adus contributia lor deosebita in viata spirituala si culturala a localitatii, le-au fost acordate titlul de "Cetatean de onoare": Otilia Uifalean, Letitia Rednic, Ariton Uifalean, Zachei Iusan, Susana Iusan, Cornel Banu, Vasile Cerghizan, Adolfina Lapadat, Ioan Milasan, titlu deopotriva atribuit si fiilor satului care, prin meritele lor deosebite, au facut cunoscuta localitatea in tara si peste hotare: prof. univ. dr. Vasile Iusan, membru al Academiei de Stiinte din New York, prof. univ. dr. Partenie Dumbrava, decanul Facultatii de stiinte economice din Cluj- Napoca, Petru Uilacan, ziarist, colonelul Szölösi Geza. Pentru aportul lor deosebit la realizarea obiectivelor edilitar-gospodaresti, acelasi titlu de "Cetatean de onoare" a fost acordat si locuitorilor: Nicolae Lapadat, Simion Suciu, Ioan Mandrusca, Teodor Podaru, Liana Gliga, Maricica Moldovan, Teodor Deac, Ioan Haidau, Ioan Rosca, Martin Tineghi, Petru Vinteler, Vasile Costea, Alexandru Nasca, Vasile Pogacean, Danila Radu, Nicolae Lonean, Liviu Florea, Grigore Matei, Szabo Stefan, Ioan Haidu, Etves Emeric, Gligore Dumbrava, Teodor Chilut, Mircea Silivasan, precum si veteranilor de razboi care au luptat cu arma in mana pentru apararea gliei strabune: Vasile Petrea, Ioan Iftenie, Ioan Cotcas, Grigore Iusan, Ioan Pogacean (Canacelu), Andrei V. Mirestean, Ioan Maxim, Iulut Boitos, Ioan Vinteler, Petru Goron, Teodor Uilesan, Ioan Uilesan, Iosif Pal, Vasile Stoica, Petru Vinteler, Ioan Pogacean (Tulina), Dumitru Bungardean si Toader Rus. Diplome de onoare pentru contributia adusa pe taram cultural (este vorba de corul bisericii) au primit: Marinela Florea, Marinela Pop, Magdalena Bleoca, Lucretia Vinteler, Vasile Pogacean, Angela Nasca, Floarea Tatar, Maria Tatar, Emilia Fierar, Vasile Dragan, Luca Chertes, Ramona Belean, Vasile Belean, Dorin Iftenie, Avram Chertes, Marcela Iusan, Eugenia Vinteler, Otilia Radu, Dorina Cerghizan, Maria Mirestean, Zamfira Chis, Silviu Mititean, Matei Canceu, Cornel Banu, Iuliana Calo, Oana Bogdana Pop, Ioan Pall, Petru Radu, Sorin Pali, Titi Demi Ariton, Gherbe Marton si formatia de dansuri tiganesti. Tinand sa dovedeasca faptul ca, asa cum spunea candva savantul Nicolae Iorga, "la romani intai se aud cantecele, apoi rasare soarele", sambata trecuta au dorit sa fie prezenti, de asemenea, la bucuria sanpetrenilor, pentru a sarbatori impreuna cei 700 de ani ai atestarii documentare a localitatii, senatorul Cristian Georgescu, doamna inspector scolar gene ral Maria Ganta, deputatul Liviu Timar, colonelul Viorel Miron, consilierii judeteni, Lazar Ladariu, Gheorghe Samarghitan si Nelu Sopterean. Au fost prezenti, de asemenea, pentru a incanta prin talentul lor, indragita interpreta a cantecului popular Marioara Precup, Grupul vocal "Antifonia", Societatea Culturala "Miorita" (condusa de directorul sufletist Gheorghe Vanga), cu ansamblurile artistice "Sireagul" si "Minisireagul", cu solistii vocali Liliana Pop, surorile Ramona si Raluca Nasca, Alexandra Rus, Teodora Suciu, Otilia Covaci, Laura Olteanu, Grupul vocal "Flori de primavara" (conducerea muzicala - prof. Ioan Contiu, coregrafia Eva Albert si Florin Cosmo), elevii Scolii Generale din Sanmartinul de Campie (instructor Mircea Ruta), elevele Simona Pop (clasa a VIII-a) si Bogdana Cismas (clasa a VII-a), Maria Laurentiu, formatia de dansuri a Scolii Generale din Sanpetru de Campie, Ansamblul tiganesc, in splendidele costume de scena ale dansatorilor, Taraful din Sanpetru. Din aceeasi arhicunoscuta de-acum solidaritate a primarilor din zona Campiei, au tinut sa fie alaturi de colegul lor Matei Canceu, la sarbatoarea sanpetrenilor, si gospodarii nr. 1 din Raciu - Ioan Vasu, Pogaceaua - Petru Florea, Zau de Campie - Octavian Calugar, Saulia - Gligore Vancea.
Multa vreme de acum inainte, sanpetrenii, toti cei prezenti - fii ai satului si invitati - isi vor aminti de sambata, 30 octombrie, ca de o zi de referinta in pagina aurita a istoriei localitatii.
MARIN CALDARARIU, LAZAR LADARIU
"Cuvantul Liber" nr. 215 / 1 Noiembrie, 2005
LA Papiu Ilarian
In ultima duminica a lunii octombrie, comuna Alexandru Papiu Ilarian (Budiul de Campie) s-a imbracat in straie de sarbatoare, pentru a-si astepta oaspetii de seama la dubla sarbatoare de suflet a locuitorilor - adunarea generala a membrilor Societatii Culturale "Alexandru Papiu Ilarian" si reuniunea "Fiilor satului", prilejuite de implinirea a opt decenii (1925-2005) de cand localitatea Budiul de Campie poarta numele ilustrei personalitati a istoriei si culturii nationale.
In deschidere, profesorul Petru Nemes, presedintele Societatii Culturale "Alexandru Papiu Ilarian", a salutat oaspetii prezenti care au onorat dubla sarbatoare a acestei asezari muresene, dupa care a prezentat, succint, cateva aspecte din viata societatii al carui presedinte este. Din anul 1993, actiunea culturala de la sfarsitul lui octombrie se desfasoara cu sprijinul Consiliului Judetean Mures, al Consiliului Local al comunei si de aceea fiecare actiune organizata este numita "Ziua cea mare", zi in care se difuzeaza publicatia cultural-istorica "Tezaur", titlu dat de regretatul Serafim Duicu, intelectualul muresean care a fost si presedinte fondator al societatii. Prin aceasta societate "noi nu facem politica, spunea prof. Petru Nemes, singurul partid este dragostea fata de aceasta tara, fata de acest popor". De aceea, revista societatii poarta un frumos citat dintr-un cuvant rostit de Mihail Kogalniceanu, in 1857: "Suntem acelasi popor omogen, identic ca nici unul altul. Poporul roman a fost si este tolerant, dar nu are voie sa fie ignorant".
Luarea de cuvant a primarului localitatii, Varo Levente, a scos in evidenta faptul ca cei 1.013 locuitori romani, maghiari si rromi, traiesc intr-o buna intelegere, comuna putand fi un adevarat exemplu pentru alte localitati multietnice. La randul sau Emil Groza, vicepresedinte al Consiliului Judetean Mures a evocat cateva momente din viata ilustrului patriot Alexandru Papiu Ilarian si a confirmat disponibilitatea forului judetean pentru sprijinirea actiunilor culturale, dovada ca si pentru aceasta manifestare i s-au alocat fonduri. Senatorul Mihai Antonie a multumit pentru invitatia facuta, iar prietenia sa va dainui pentru localitatea si societatea care-l au, ca patron, pe Alexandru Papiu Ilarian. La randul sau, Lazar Ladariu, scriitor, redactor-sef al cotidianului "Cuvantul liber", presedinte al Despartamantului Mures al ASTREI, arata ca "in aceasta sala in care ne aflam, indiferent cum ne numim, indiferent in ce credem, aici suntem numai si numai prieteni intr-o casa comuna. Ca reprezentant al ziarului fac politica culturii fara a pretinde nici un leu de la nimeni."
Referindu-se la reuniunea "Fiii satului", vorbitorul a apelat la tineri, spunand: "sa ne iubim limba noastra stramoseasca, sa ne iubim portul popular, sa ne iubim si sa ne promovam obiceiurile si credinta salvatoare in Dumnezeu si, mai ales, in acea lege stramoseasca ce ne tine legati de glia strabuna pe care, atat de frumos o canta poetul". Cuvinte frumoase la adresa societatii de cultura din aceasta localitate mureseana a rostit si Andrei Doru Muresan, editorul revistei "Tezaur" si al volumului II din "Istoria Romanilor din Dacia Superioara", care va aparea peste putin timp.
Asa cum era de asteptat, reprezentantul Societatii Cultural Patriotice "Avram Iancu", Filiala Targu-Mures, Gheorghe Oros, a facut o legatura intre cei doi patroni ai societatilor culturale Al. Papiu Ilarian si Avram Iancu, si a evidentiat rolul lor in Revolutia romana de la 1848. Despre ilustrul patriot a vorbit si prof. drd. Alexandru Ciubica, reprezentantul Colegiului National "Alexandru Papiu Ilarian". Personalitatea lui Ioan Pop Bucur, tatal lui Alexandru Papiu Ilarian, a fost evocata de catre prof. Vasile Dragos, spunand ca acesta a fost spanzurat la Turda. Nicolae Baciut, directorul Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Mures, vicepresedinte al Despartamantului Mures al ASTREI, a vorbit despre interesul lui Papiu pentru literatura si fata de scriitorii romani. Apoi, Alexandru Luca, inspector scolar, Liviu Timaru, deputat, Victor Suciu, consilier judetean, toti au evocat figura patriotului Papiu si au evidentiat rolul scolii si al societatii in educarea tinerei generatii, pentru a-si iubi trecutul.
La statuia lui Alexandru Papiu Ilarian a avut loc o slujba de pomenire a ilustrului fiu al satului, a parintilor acestuia, a regretatului Serafim Duicu si al altor membri ai Societatii Culturale "Al. Papiu Ilarian" decedati in ultimii ani. Au luat cuvantul Varo Levente, primar, Emil Groza, vicepresedinte al Consiliului Judetean, si Susana Ganta, inspector scolar general, care au evocat personalitatea lui Papiu.
In cadrul ceremoniei, viceprimarul comunei, Aurel Ivan, a dat citire hotararii Consiliului Local prin care s-a acordat titlul de "Cetatean de onoare" lui Varo Levente, primar, prof. Petru Nemes, presedintele Societatii Culturale "Al. Papiu Ilarian", si lui Emil Dragos, director al SC Carbid Fox Tarnaveni, fiu al satului.
Organizatorii au multumit tuturor sponsorilor, persoanelor particulare, Consiliului Judetean (reprezentat la festivitati de domnii consilieri Lazar Ladariu, Victor Suciu, Ioan Simon si Nelu Sopterean), Primariei si Consiliului Local care au contribuit la organizarea acestei mari sarbatori de suflet a locuitorilor din comuna mureseana Alexandru Papiu Ilarian.
La final, Ansamblul profesionist "Muresul" din Targu-Mures, Ansamblul artistic "Ardealul" din Ludus si un grup de solisti au incheiat sarbatoarea care a avut loc pe intreaga zi de duminica.
La Sanpetru de Campie: 700 de ani (1305-2005) de atestare documentara
"Fara sat, pierdem ceva nepretuit!"
Zi minunata, frumoasa sambata de 29 octombrie din acest an, lasata ca o binemeritata binecuvantare de la Dumnezeu, va ramane in memoria locuitorilor Sanpetrului de Campie ca un jalon de care, de acum inainte, isi vor aduce aminte mereu, cu o mare placere. Cei 700 de ani ai atestarii documentare a localitatii din Campia Transilvaniei au adunat in sala frumosului si ingrijitului camin cultural, plin ca un stup, intreaga suflare a localitatii. Modernizat printr-un program finantat de PNUD si de Guvernul Romaniei, acestui lacas de cultura i se potrivesc de minune, fara vreo rezerva in formulare, cuvintele utilizate azi in sfera preocuparii gospodaresti in pas cu cerintele inceputului de secol 21. Intalnirea numerosilor fii ai satului cu consatenii lor, coboratori parca din stirpea taraneasca a lui Urcan batranul, a altor personaje din scrierile lui Pavel Dan, a constituit inca unul din fericitele prilejuri de a depana amintiri, de a recurge la emotionante intoarceri in memorie. Intoarcerea raurilor la izvoare, ca, de fapt, asta se intampla de fiecare data cand fiii satului vin sa-si mai vada inca o data radacinile fiintei lor si ale neamului, vizitarea mormintelor parintilor, ale mosilor si stramosilor, evocarea acelor inaintemergatori care au dat trainicie si durata fiintei, ducandu-si acum acolo somnul lin al odihnei vesnice, au fost un omagiu, un moment al recunostintei profunde aduse celor care au asigurat continuitatea acestei asezari cu oameni harnici, drepti, cinstiti, cu sufletul curat. 700 de ani! E greu sa-i si numeri! I-au trait cei dinainte, cu zile uneori fericite si linistite, alteori aruncati in incrancenarile involburarilor timpurilor, adeverindu-se, intr-un fel, cuvintele cronicarului, ca nu-s vremurile sub om, ci bietul om sub ele.
In acest context sarbatoresc, dupa "Te Deum"-ul si slujba religioasa de pomenire a celor plecati in eternitate, in veghea Domnului, oficiata de un sobor de preoti - Lucian Ariton (Tusin), Mihai Petrescu (Sangeorgiu de Campie), Florin Goia (din Salciua - Alba), preotul reformat Máthe Zoltan -, avandu-l in frunte pe preacucernicul parinte paroh Vasile Cerghizan, si-au exprimat gandurile la sarbatoarea sanpetrenilor, Matei Canceu, primarul comunei, Lazar Ladariu, consilier judetean, redactor-sef al ziarului "Cuvantul liber", presedinte al Despar tamantului Judetean Mures al ASTREI, prof. univ. dr. Vasile Iusan, col. (r) Ioan T. Radu, autorul monografiei "Sanpetru de Campie _ 700 de ani de atestare documentara (1305-2005)", prezentata cu acest prilej, prof. Cornel Banu, sufletul actiunilor culturale ale localitatii, model de implicare a intelectualului roman in viata spirituala a locului care trebuie sfintit, Petru Ognean, directorul Scolii Generale. Un scurt istoric al localitatii si al scolii de aici prezentat sanpetrenilor si oaspetilor care i-au onorat, numeroasei asistente, de catre domnul primar Matei Canceu si de domnul profesor Cornel Banu, a cuprins o derulare, in timp, a ascensiunii si dezvoltarii de ieri si pana azi, a localitatii din Campie, la sarbatoarea organizata de Consiliul Local si de Primarie, cu sprijinul unor oameni inimosi. Scurta "trecere" prin istoria locului a cuprins prima dovada scrisa, atestand existenta localitatii sub aceasta denumire, printr-o diploma de confirmare, document in limba latina, din 24 iunie 1305, la Alba Iulia, privind donarea pamantului Komlaus. Precizam: prima atestare scrisa! Existenta inaintemergatorilor, cu toate "argumentele" acestui pamant, sunt cu mult mai vechi decat dovezile scrise pe hartie. Prioritare sunt marturia pamantului, dovezile existentei si continuitatii din vremuri imemoriale pe aceste locuri - Barlibasi, Dambu, Satu Nou, Sangeorgiu, Tusin (cu o dovada a atestarii documentare de pe la 1329). De atunci pana azi, statornicia, traditia si continuitatea pe aceste meleaguri au fost jaloane ale "actului de identitate". Adica, asa cum spunea candva Ion Vlasiu: "Constiinta unui loc al nostru", un act de identitate fara de care "vom fi simpli cetateni cu buletin de populatie, fotografiati la minut". "Celula socio-economica cu viata proprie si cu personalitate traditionala", cum se exprima si col. (r) Ioan T. Radu, comuna compusa din sase sate, cu o populatie de 3.200 de locuitori si cu 1.200 de gospodarii, cu 80 % romani, traind in armonie si buna intelegere cu cetatenii de etnie maghiara si rroma, cu multe familii mixte, cu o suprafata de peste 6.000 de hectare, a avut, de la sfarsitul celui de al Doilea Razboi Mondial, 35 de primari, pe raza unitatii administrative functionand azi un dispensar cu doua cabinete medicale si unul de stomatologie, un dispensar veterinar cu doi medici, cinci scoli, cinci gradinite, patru biserici ortodoxe, doua reformate, trei pentru alte culte, o biblioteca comunala, o unitate CEC, o Cooperativa de Credit, posta, post de politie, cinci camine culturale. Desi situat la mare distanta de centrele universitare, multi sanpetreni si-au trimis copiii la invatatura, pana in scolile inalte ale tarii. "Asa se face ca azi, un insemnat numar de fii ai satului si ai comunei lucreaza in diferite localitati ale Romaniei, ca profesori, ingineri, doctori, ofiteri, in alte domenii, reprezentand cu cinste comuna." Multi s-au intors, sambata trecuta, ca la o chemare din adancuri, acasa, in satul in care s-au nascut. In satul copilariei lor! Pe un drum al intoarcerilor au fost evocati Demetriu Mera, primul invatator, Ioan Petrovan, Ioan Moga, Simeon Pintea, Ioan Maxim, Valeriu Rusu, Mihail Hurdugaciu, Janos Cotoi - spirite vizionare si luminatori ai satului, pana la dascalii de azi care si-au inteles menirea de a indemna scolarii si pe oamenii localitatii sa-si iubeasca glia si sa-si pastreze traditia stramoseasca. " A-ti iubi si a pastra intreaga tara, limba, portul, datinile, legea stramoseasca, nu inseamna a fi dusmanul cuiva" - parea a spune consilierul Stefan Sipos.
Ca o rasplata binevenita a unor merite, unor persoane, care si-au adus contributia lor deosebita in viata spirituala si culturala a localitatii, le-au fost acordate titlul de "Cetatean de onoare": Otilia Uifalean, Letitia Rednic, Ariton Uifalean, Zachei Iusan, Susana Iusan, Cornel Banu, Vasile Cerghizan, Adolfina Lapadat, Ioan Milasan, titlu deopotriva atribuit si fiilor satului care, prin meritele lor deosebite, au facut cunoscuta localitatea in tara si peste hotare: prof. univ. dr. Vasile Iusan, membru al Academiei de Stiinte din New York, prof. univ. dr. Partenie Dumbrava, decanul Facultatii de stiinte economice din Cluj- Napoca, Petru Uilacan, ziarist, colonelul Szölösi Geza. Pentru aportul lor deosebit la realizarea obiectivelor edilitar-gospodaresti, acelasi titlu de "Cetatean de onoare" a fost acordat si locuitorilor: Nicolae Lapadat, Simion Suciu, Ioan Mandrusca, Teodor Podaru, Liana Gliga, Maricica Moldovan, Teodor Deac, Ioan Haidau, Ioan Rosca, Martin Tineghi, Petru Vinteler, Vasile Costea, Alexandru Nasca, Vasile Pogacean, Danila Radu, Nicolae Lonean, Liviu Florea, Grigore Matei, Szabo Stefan, Ioan Haidu, Etves Emeric, Gligore Dumbrava, Teodor Chilut, Mircea Silivasan, precum si veteranilor de razboi care au luptat cu arma in mana pentru apararea gliei strabune: Vasile Petrea, Ioan Iftenie, Ioan Cotcas, Grigore Iusan, Ioan Pogacean (Canacelu), Andrei V. Mirestean, Ioan Maxim, Iulut Boitos, Ioan Vinteler, Petru Goron, Teodor Uilesan, Ioan Uilesan, Iosif Pal, Vasile Stoica, Petru Vinteler, Ioan Pogacean (Tulina), Dumitru Bungardean si Toader Rus. Diplome de onoare pentru contributia adusa pe taram cultural (este vorba de corul bisericii) au primit: Marinela Florea, Marinela Pop, Magdalena Bleoca, Lucretia Vinteler, Vasile Pogacean, Angela Nasca, Floarea Tatar, Maria Tatar, Emilia Fierar, Vasile Dragan, Luca Chertes, Ramona Belean, Vasile Belean, Dorin Iftenie, Avram Chertes, Marcela Iusan, Eugenia Vinteler, Otilia Radu, Dorina Cerghizan, Maria Mirestean, Zamfira Chis, Silviu Mititean, Matei Canceu, Cornel Banu, Iuliana Calo, Oana Bogdana Pop, Ioan Pall, Petru Radu, Sorin Pali, Titi Demi Ariton, Gherbe Marton si formatia de dansuri tiganesti. Tinand sa dovedeasca faptul ca, asa cum spunea candva savantul Nicolae Iorga, "la romani intai se aud cantecele, apoi rasare soarele", sambata trecuta au dorit sa fie prezenti, de asemenea, la bucuria sanpetrenilor, pentru a sarbatori impreuna cei 700 de ani ai atestarii documentare a localitatii, senatorul Cristian Georgescu, doamna inspector scolar gene ral Maria Ganta, deputatul Liviu Timar, colonelul Viorel Miron, consilierii judeteni, Lazar Ladariu, Gheorghe Samarghitan si Nelu Sopterean. Au fost prezenti, de asemenea, pentru a incanta prin talentul lor, indragita interpreta a cantecului popular Marioara Precup, Grupul vocal "Antifonia", Societatea Culturala "Miorita" (condusa de directorul sufletist Gheorghe Vanga), cu ansamblurile artistice "Sireagul" si "Minisireagul", cu solistii vocali Liliana Pop, surorile Ramona si Raluca Nasca, Alexandra Rus, Teodora Suciu, Otilia Covaci, Laura Olteanu, Grupul vocal "Flori de primavara" (conducerea muzicala - prof. Ioan Contiu, coregrafia Eva Albert si Florin Cosmo), elevii Scolii Generale din Sanmartinul de Campie (instructor Mircea Ruta), elevele Simona Pop (clasa a VIII-a) si Bogdana Cismas (clasa a VII-a), Maria Laurentiu, formatia de dansuri a Scolii Generale din Sanpetru de Campie, Ansamblul tiganesc, in splendidele costume de scena ale dansatorilor, Taraful din Sanpetru. Din aceeasi arhicunoscuta de-acum solidaritate a primarilor din zona Campiei, au tinut sa fie alaturi de colegul lor Matei Canceu, la sarbatoarea sanpetrenilor, si gospodarii nr. 1 din Raciu - Ioan Vasu, Pogaceaua - Petru Florea, Zau de Campie - Octavian Calugar, Saulia - Gligore Vancea.
Multa vreme de acum inainte, sanpetrenii, toti cei prezenti - fii ai satului si invitati - isi vor aminti de sambata, 30 octombrie, ca de o zi de referinta in pagina aurita a istoriei localitatii.
MARIN CALDARARIU, LAZAR LADARIU
"Cuvantul Liber" nr. 215 / 1 Noiembrie, 2005
