Acasa
"Lada de zestre" mai trezeste caminul
Te poti intreba ce se intampla cu o groaza dintre institutiile care erau extrem de bine insurubate in viata judetului, a oraselor si comunelor, inainte de 1989, si care acum sunt tot asa de cautate precum portretele lui Ceausescu. Uitati-va la I.A.S.-uri - treci pe langa comune in care s-ar putea turna western-uri, la cum arata ruinele zidurilor care adaposteau, mai demult, ferme de animale si utilaje agricole pentru lucrul cu pamantul. Dar exista si alt fel de institutii carora nu le mai treci pragul aproape niciodata - asta daca te gandesti la scopul lor acreditat. Iar aici este vorba despre caminele culturale care ar trebui, sau ar fi trebuit, sa aiba legatura cu cultura. Nu vrem sa admitem ca nu se mai citeste si ca bibliotecile au ramas la locul lor pentru ca e pacat de carti si pentru ca ai fi aratat cu degetul daca le-ai desfiinta. Si totusi, ce actiuni legate de cultura mai au, azi, loc, in mostenitele camine si case culturale?
Pornim prin a face o conexiune simpla : localitati din judet - Consiliu Judetean. Ne uitam la Anexa la Hotararea C.J.Timis nr. 36/28.04.09, unde exista Agenda principalelor manifestari cultural - artistice si sportive 2009. Cu toate acestea, cei care tin de caminele culturale sunt finantati din bugetele locale ale primariilor. Insa manifestarile prezentate Consiliului Judetean, la care se cerea co-finantare, sunt un mijloc mai bun de a afla cam ce se dorea a se intampla, cultural, anul acesta, in judet. Tot pe lista celor de la care dorim sa cerem cateva detalii despre activitatile din localitate figureaza si o comuna care, la inceputul anului, s-a plans ca va ramane fara camin cultural.
Incepem prin a ne documenta la Becicherecul Mic, pentru ca aici aparuse o situatie in care, din cauza retrocedarilor, populatia risca sa ramana fara scoala generala, camin cultural si biblioteca. Discutam cu Maria Bobes, care este bibliotecara si are arondata "felia culturala". Am intrebat-o daca s-a schimbat ceva in comuna ori s-a ramas pe aceleasi pozitii. Maria Bobes da un raspuns dezarmant : "Nu stiu". Nu e vorba de negocierile privind chiria sau alte subtilitati, ci pur si simplu daca activele institutiilor au fost scoase din cladire sau nu. Asa ca intrebam daca a ajuns cu cartile in strada ori nu. In sfarsit, ajungem la un numitor comun : nu e in strada, e inca in aceeasi cladire. Bun, biblioteca ne intereseaza in acest moment ceva mai putin, dorim sa primim cateva detalii in legatura cu cladirea Caminului Cultural Becicherecul Mic. Aflam ca, de fapt, este vorba despre aceeasi cladire care, in momentul de fata, apartine de drept Episcopiei Romano Catolice.
Intr-un material scris acum cateva luni se arata ca localnicii "se aduna saptamanal la camin sa mai schimbe o vorba". Cum nimeni nu ne va convinge ca satenii, chiar si dintr-un sat banatean, vin la culturalizare la camin, ca la lectia de franceza primita de la televizorul birtului, intr-o apreciata reclama care se termina cu linia "N-ai cu cine, niste tarani!", ne punem problema daca nu cumva s-a transformat caminul in birt, daca tot vin oamenii saptamanal. O intrebam pe bibliotecara cu atributii pe cultural ce se mai intampla la caminul acesta.
Aflam ca ultima actiune care a avut loc aici a fost in 3 mai, si anume a treia editie a "Lazii de zestre", faza zonala, la care au participat si 17 alte localitati. Ce e drept, numele actiunii suna astfel incat sa ii sesizezi valentele culturale. Dar cum treaba cu zestrea ne aduce aminte ca nu putem ignora si componenta financiara, intrebam daca s-a apelat si la varianta inchirierii cladirii, pentru a se obtine ceva fonduri. Nu de altceva, dar o cladire iti mananca bani si cu intretinerea, chiar de nu o folosesti. Ni se spune ca se poate inchiria, dar ca anul acesta nu a fost inca nicio cerere pentru nunti sau botezuri. Maria Bobes mai povesteste de serbarile scolare care au loc aici, de un spectacol al "Cavaleriei traditiilor", de "Lada de zestre" de acum doi ani.
In concluzie, ne putem da seama ca prea mare activitate "acreditata" nu exista la Caminul Cultural. Doar ca satenii se tem sa iasa din inertia de a avea un camin aproape nefolosit. Ca inca nu s-a ajuns la o intelegere cu catolicii, pentru chirie, e doar o deductie logica - probabil bibliotecara ar fi stiut daca situatia ar fi fost alta. Totusi, pentru siguranta, incercam sa dam de primarul comunei, Constantin Buzatu. Nu raspunde. La Becicherec se pare ca frica de schimbare e mai mare decat nevoia efectiva pentru cultura.
Botezul asteptat
Ne interesam si la Ciacova, care este oras. Asta inseamna ca aici avem Casa de Cultura, nu camin. Discutam cu Mariana Stoianovici, care este bibliotecara dar, ca si colega din Becicherecul Mic, are zona culturii locale printre punctele de care se ingrijeste. Din Agenda Culturala a Consiliului Judetean vedem ca Ciacova a propus 12 actiuni spre co-finantare C.J.T.-ului. Dintre acestea, opt au primit niste sume - nu mari, desigur. Prima actiune care a primit o cofinantare este ceva ce are ca titlu "Nimic fara Dumnezeu" si trebuia sa se intample in aprilie. Dar, dupa cum se vede mai sus, hotararea cu agenda culturala s-a adoptat la C.J. in 28 aprilie, banii ar fi ajuns prea tarziu. Chiar si cei pentru "Ziua Europei" erau tot prea tarziu veniti. Asa ca Mariana Stoianovici spune ca actiunea vizandu-l pe Dumnezeu, din aprilie, s-a bifat la biserica, impreuna cu copiii, iar Ziua Europei a fost sarbatorita la liceu, iar Primaria s-a implicat in asta foarte putin. Cum agenda a fost primita in data de 8 mai, doamna Stoianovici mai spune ca vrea sa transfere fondurile pentru alte actiuni. "Trebuie sa merg la Timisoara, la Centrul pentru Cultura si Arta, cu trei oferte pentru actiunea pentru Ziua Copiilor. Nu am mai fost in situatia asta, eu lucrez pe aceasta functie doar din octombrie".
Cat despre Casa de Cultura, Mariana Stoianovici afirma ca mai mult Primaria o foloseste. "Anul acesta nu am inchiriat-o niciodata, doar pentru 4 iulie avem un botez. Se mai foloseste la 1 decembrie, la zilele orasului. Avem un ansamblu de dansuri populare in localitate, dar nu repeta acolo, ci la liceu, pentru ca sunt elevi de liceu".
Cu toate acestea, seful Serviciului de Relatii Publice de la Consiliul Judetean Timis, Razvan Hrenoschi, declara ca din cauza ca nu este de prea multa vreme in functie, Mariana Stoianovici nu cunoaste inca ce curs trebuie sa urmeze pentru transferarea fondurilor. "Bugetul se aproba prin hotarare in luna martie, apoi se imparte pe capitole. Plenul din 28 aprilie a stabilit sumele pentru actiuni. Pentru ca oamenii sa nu piarda banii, se poate modifica data actiunilor", spune Razvan Hrenoschi. "Nu trebuie sa vina cu ofertele, se face un referat. La capatul agendei scrie ca se poate fixa un alt termen pentru actiuni", adauga acesta.
Stoc pentru mobile
Ne interesam si la Primaria Bucovat, dupa ce consultam pe pagina Consiliului Judetean ce s-ar fi vrut sa se intample anul acesta pe raza comunei, cu cofinantarea institutiei din Timisoara. Cum se stie ca exista cateva persoane care "se pot ocupa de cultura", intr-o primarie, explicam frumos de cine am avea nevoie : sau de referentul cultural, in caz ca exista o persoana angajata pe acest post, sau de promotorul local, oricum, de persoana care este cel mai aproape de cultura din primarie.
Suntem pusi in legatura cu Laurentiu Jivan, promotor local. Dupa cateva minute in care il intrebam de una, de alta, ca fiind proiecte pe partea culturala, plecate dinspre comuna spre Consiliul Judetean Timis, intrigati fiind ca interlocutorul nostru nu stie nimic despre ele, ajungem la concluzia, confirmata de Laurentiu Jivan, ca nu cu el trebuia sa vorbim pentru ca exista o persoana "si mai aproape de cultura" - asistentul social. Data fiind situatia ca aici asistentul social e cel care trebuie sa vegheze si cultura, nu e de mirare ca oamenilor din primarie nu le este foarte clar cine si ce fel de legaturi trebuie sa aiba cu acest domeniu oropsit.
Pana la urma ajungem la Lavinia Taran care, asa cum spuneam, este asistent social-cultural. Nu stie de proiectele acestea ale comunei, pe care ne-am spetit sa le selectam din cele vreo 1.000 de proiecte de pe pagina C.J.-ului. Lasam subtilitatile care implicau prezentari in Power Point si concursuri vizand padurea (actiuni care au primit co-finantare din partea C.J.T.) si atacam frontal : "Dar Ziua Europei cum s-a tinut?" Aceasta zi a fost doar cu putin timp in urma, nimeni nu poate spune ca a uitat. Dar Lavinia Taran nu cauta strategii de aparare. Spune simplu : "N-a fost".
Cat despre Caminul Cultural, se stocheaza acolo mobila de la scoala, ca la scoala se renoveaza. Iar cand nu se renova, ce se mai tinea pe acolo era serbarea scolara.
Concluziile sunt simple, daca ne luam dupa discutiile de azi, dar si dupa constatarile din zilele de teren pe care le-am mai facut in judet : de caminele si casele culturale e nevoie cand ai alegeri, cand trag copiii o serbare, cand ai botez sau nunta si cand mai are cate cineva o idee saltareata, de a chema vreun ansamblu folcloric. Dar e "fain" sa ai cladire la dispozitie, pentru asa ceva. Oricum, actiunile culturale, daca mai exista, le faci la scoala, la iarba verde, pe la primarie, pe unde-o fi. Si nu care cumva sa spuna vreunul ca nu se mai justifica intretinerea monstrului arhitectonic numit "camin cultural", ca mananca bani mai mult decat scoate si ca frumoasa cultura "de tara", obligatorie in regimul trecut, e acum la pamant... Te stuchesc oamenii veniti... la cursul de franceza.
Autor: RAMONA BALUTESCU
Te poti intreba ce se intampla cu o groaza dintre institutiile care erau extrem de bine insurubate in viata judetului, a oraselor si comunelor, inainte de 1989, si care acum sunt tot asa de cautate precum portretele lui Ceausescu. Uitati-va la I.A.S.-uri - treci pe langa comune in care s-ar putea turna western-uri, la cum arata ruinele zidurilor care adaposteau, mai demult, ferme de animale si utilaje agricole pentru lucrul cu pamantul. Dar exista si alt fel de institutii carora nu le mai treci pragul aproape niciodata - asta daca te gandesti la scopul lor acreditat. Iar aici este vorba despre caminele culturale care ar trebui, sau ar fi trebuit, sa aiba legatura cu cultura. Nu vrem sa admitem ca nu se mai citeste si ca bibliotecile au ramas la locul lor pentru ca e pacat de carti si pentru ca ai fi aratat cu degetul daca le-ai desfiinta. Si totusi, ce actiuni legate de cultura mai au, azi, loc, in mostenitele camine si case culturale?
Pornim prin a face o conexiune simpla : localitati din judet - Consiliu Judetean. Ne uitam la Anexa la Hotararea C.J.Timis nr. 36/28.04.09, unde exista Agenda principalelor manifestari cultural - artistice si sportive 2009. Cu toate acestea, cei care tin de caminele culturale sunt finantati din bugetele locale ale primariilor. Insa manifestarile prezentate Consiliului Judetean, la care se cerea co-finantare, sunt un mijloc mai bun de a afla cam ce se dorea a se intampla, cultural, anul acesta, in judet. Tot pe lista celor de la care dorim sa cerem cateva detalii despre activitatile din localitate figureaza si o comuna care, la inceputul anului, s-a plans ca va ramane fara camin cultural.
Incepem prin a ne documenta la Becicherecul Mic, pentru ca aici aparuse o situatie in care, din cauza retrocedarilor, populatia risca sa ramana fara scoala generala, camin cultural si biblioteca. Discutam cu Maria Bobes, care este bibliotecara si are arondata "felia culturala". Am intrebat-o daca s-a schimbat ceva in comuna ori s-a ramas pe aceleasi pozitii. Maria Bobes da un raspuns dezarmant : "Nu stiu". Nu e vorba de negocierile privind chiria sau alte subtilitati, ci pur si simplu daca activele institutiilor au fost scoase din cladire sau nu. Asa ca intrebam daca a ajuns cu cartile in strada ori nu. In sfarsit, ajungem la un numitor comun : nu e in strada, e inca in aceeasi cladire. Bun, biblioteca ne intereseaza in acest moment ceva mai putin, dorim sa primim cateva detalii in legatura cu cladirea Caminului Cultural Becicherecul Mic. Aflam ca, de fapt, este vorba despre aceeasi cladire care, in momentul de fata, apartine de drept Episcopiei Romano Catolice.
Intr-un material scris acum cateva luni se arata ca localnicii "se aduna saptamanal la camin sa mai schimbe o vorba". Cum nimeni nu ne va convinge ca satenii, chiar si dintr-un sat banatean, vin la culturalizare la camin, ca la lectia de franceza primita de la televizorul birtului, intr-o apreciata reclama care se termina cu linia "N-ai cu cine, niste tarani!", ne punem problema daca nu cumva s-a transformat caminul in birt, daca tot vin oamenii saptamanal. O intrebam pe bibliotecara cu atributii pe cultural ce se mai intampla la caminul acesta.
Aflam ca ultima actiune care a avut loc aici a fost in 3 mai, si anume a treia editie a "Lazii de zestre", faza zonala, la care au participat si 17 alte localitati. Ce e drept, numele actiunii suna astfel incat sa ii sesizezi valentele culturale. Dar cum treaba cu zestrea ne aduce aminte ca nu putem ignora si componenta financiara, intrebam daca s-a apelat si la varianta inchirierii cladirii, pentru a se obtine ceva fonduri. Nu de altceva, dar o cladire iti mananca bani si cu intretinerea, chiar de nu o folosesti. Ni se spune ca se poate inchiria, dar ca anul acesta nu a fost inca nicio cerere pentru nunti sau botezuri. Maria Bobes mai povesteste de serbarile scolare care au loc aici, de un spectacol al "Cavaleriei traditiilor", de "Lada de zestre" de acum doi ani.
In concluzie, ne putem da seama ca prea mare activitate "acreditata" nu exista la Caminul Cultural. Doar ca satenii se tem sa iasa din inertia de a avea un camin aproape nefolosit. Ca inca nu s-a ajuns la o intelegere cu catolicii, pentru chirie, e doar o deductie logica - probabil bibliotecara ar fi stiut daca situatia ar fi fost alta. Totusi, pentru siguranta, incercam sa dam de primarul comunei, Constantin Buzatu. Nu raspunde. La Becicherec se pare ca frica de schimbare e mai mare decat nevoia efectiva pentru cultura.
Botezul asteptat
Ne interesam si la Ciacova, care este oras. Asta inseamna ca aici avem Casa de Cultura, nu camin. Discutam cu Mariana Stoianovici, care este bibliotecara dar, ca si colega din Becicherecul Mic, are zona culturii locale printre punctele de care se ingrijeste. Din Agenda Culturala a Consiliului Judetean vedem ca Ciacova a propus 12 actiuni spre co-finantare C.J.T.-ului. Dintre acestea, opt au primit niste sume - nu mari, desigur. Prima actiune care a primit o cofinantare este ceva ce are ca titlu "Nimic fara Dumnezeu" si trebuia sa se intample in aprilie. Dar, dupa cum se vede mai sus, hotararea cu agenda culturala s-a adoptat la C.J. in 28 aprilie, banii ar fi ajuns prea tarziu. Chiar si cei pentru "Ziua Europei" erau tot prea tarziu veniti. Asa ca Mariana Stoianovici spune ca actiunea vizandu-l pe Dumnezeu, din aprilie, s-a bifat la biserica, impreuna cu copiii, iar Ziua Europei a fost sarbatorita la liceu, iar Primaria s-a implicat in asta foarte putin. Cum agenda a fost primita in data de 8 mai, doamna Stoianovici mai spune ca vrea sa transfere fondurile pentru alte actiuni. "Trebuie sa merg la Timisoara, la Centrul pentru Cultura si Arta, cu trei oferte pentru actiunea pentru Ziua Copiilor. Nu am mai fost in situatia asta, eu lucrez pe aceasta functie doar din octombrie".
Cat despre Casa de Cultura, Mariana Stoianovici afirma ca mai mult Primaria o foloseste. "Anul acesta nu am inchiriat-o niciodata, doar pentru 4 iulie avem un botez. Se mai foloseste la 1 decembrie, la zilele orasului. Avem un ansamblu de dansuri populare in localitate, dar nu repeta acolo, ci la liceu, pentru ca sunt elevi de liceu".
Cu toate acestea, seful Serviciului de Relatii Publice de la Consiliul Judetean Timis, Razvan Hrenoschi, declara ca din cauza ca nu este de prea multa vreme in functie, Mariana Stoianovici nu cunoaste inca ce curs trebuie sa urmeze pentru transferarea fondurilor. "Bugetul se aproba prin hotarare in luna martie, apoi se imparte pe capitole. Plenul din 28 aprilie a stabilit sumele pentru actiuni. Pentru ca oamenii sa nu piarda banii, se poate modifica data actiunilor", spune Razvan Hrenoschi. "Nu trebuie sa vina cu ofertele, se face un referat. La capatul agendei scrie ca se poate fixa un alt termen pentru actiuni", adauga acesta.
Stoc pentru mobile
Ne interesam si la Primaria Bucovat, dupa ce consultam pe pagina Consiliului Judetean ce s-ar fi vrut sa se intample anul acesta pe raza comunei, cu cofinantarea institutiei din Timisoara. Cum se stie ca exista cateva persoane care "se pot ocupa de cultura", intr-o primarie, explicam frumos de cine am avea nevoie : sau de referentul cultural, in caz ca exista o persoana angajata pe acest post, sau de promotorul local, oricum, de persoana care este cel mai aproape de cultura din primarie.
Suntem pusi in legatura cu Laurentiu Jivan, promotor local. Dupa cateva minute in care il intrebam de una, de alta, ca fiind proiecte pe partea culturala, plecate dinspre comuna spre Consiliul Judetean Timis, intrigati fiind ca interlocutorul nostru nu stie nimic despre ele, ajungem la concluzia, confirmata de Laurentiu Jivan, ca nu cu el trebuia sa vorbim pentru ca exista o persoana "si mai aproape de cultura" - asistentul social. Data fiind situatia ca aici asistentul social e cel care trebuie sa vegheze si cultura, nu e de mirare ca oamenilor din primarie nu le este foarte clar cine si ce fel de legaturi trebuie sa aiba cu acest domeniu oropsit.
Pana la urma ajungem la Lavinia Taran care, asa cum spuneam, este asistent social-cultural. Nu stie de proiectele acestea ale comunei, pe care ne-am spetit sa le selectam din cele vreo 1.000 de proiecte de pe pagina C.J.-ului. Lasam subtilitatile care implicau prezentari in Power Point si concursuri vizand padurea (actiuni care au primit co-finantare din partea C.J.T.) si atacam frontal : "Dar Ziua Europei cum s-a tinut?" Aceasta zi a fost doar cu putin timp in urma, nimeni nu poate spune ca a uitat. Dar Lavinia Taran nu cauta strategii de aparare. Spune simplu : "N-a fost".
Cat despre Caminul Cultural, se stocheaza acolo mobila de la scoala, ca la scoala se renoveaza. Iar cand nu se renova, ce se mai tinea pe acolo era serbarea scolara.
Concluziile sunt simple, daca ne luam dupa discutiile de azi, dar si dupa constatarile din zilele de teren pe care le-am mai facut in judet : de caminele si casele culturale e nevoie cand ai alegeri, cand trag copiii o serbare, cand ai botez sau nunta si cand mai are cate cineva o idee saltareata, de a chema vreun ansamblu folcloric. Dar e "fain" sa ai cladire la dispozitie, pentru asa ceva. Oricum, actiunile culturale, daca mai exista, le faci la scoala, la iarba verde, pe la primarie, pe unde-o fi. Si nu care cumva sa spuna vreunul ca nu se mai justifica intretinerea monstrului arhitectonic numit "camin cultural", ca mananca bani mai mult decat scoate si ca frumoasa cultura "de tara", obligatorie in regimul trecut, e acum la pamant... Te stuchesc oamenii veniti... la cursul de franceza.
Autor: RAMONA BALUTESCU
