Acasa
Directorul Casei de Cultura a Studentilor din Cluj-Napoca, Silviu Corpodean, coordoneaza institutia pe latura culturala, dar are in plan si dezvoltarea casei si unele investitii, in principal la sala de spectacol. Acesta spune ca CCS este in continuare o oaza de libertate, la fel ca pe vremea in care era student, dar e nevoie de
bani pentru modernizarea salii de spectacol. CCS a trecut luna trecuta din administratia Ministerului Educatiei si Cercetarii in subordinea Ministerului Tineretului si Sportului, de unde primesc sumele aferente salariilor. Banii pentru intretinere trebuie sa-i procure singuri.
Reporter: - Ce proiecte are CCS in anul 2009?
Silviu Corpodean: - Casa de Cultura a Studentilor are doua branduri importante. Unul in primavara, care pana acum 2 ani s-a numit „Primavara Studenteasca" si de anul trecut ne-am gandit sa-i schimbam denumirea in „MaiFest" si sa-l extindem. Al doilea brand important este „Autumnalia", care se desfasoara de obicei in prima
luna dupa venirea studentilor, in noiembrie. Acestea sunt evenimente la care participa toate formatiile casei plus invitati. In fiecare an sunt festivalurile nationale de folclor, de teatru, de jazz, de cor. Prin rotatie, casele de cultura le organizeaza. Pe anul acesta pastram cele doua branduri. In ianuarie, in fiecare an exista un
eveniment in data de 15 in memoria lui Mihai Eminescu. Zilele trecute, de exemplu, s-a incheiat concursul de salsa.
Rep.: - Cate formatii are casa de cultura?
S.C.: - In cadrul CCS functioneaza 20 de formatii si opt cluburi si cenacluri. In total sunt peste 1.000 de studenti care sunt implicati.
Eu, ca si formula de management, am ales valoare, finantez valoarea.
Ei vin, daca sunt valorosi, ii finantam in continuare, daca nu, ii lasam intr-o formula de a invata si a pleca. Foarte multi isi doresc sa faca jazz sau alte activitati care necesita spatii de repetitii pe care le gasesc aici. In fiecare an, in a doua parte a lunii octombrie organizam „Ziua Portilor Deschise", in care facem o trecere in revista a tuturor formatiilor si care coincide si cu deschiderea anului cultural.
Rep.: - Cum a inceput activitatea casei de cultura?
S.C.: - CCS a fost infiintata in 1957-1958, in locul in care astazi este Auditorium Maximum. A inceput cu folclor si apoi dezvoltandu-se activitatea culturala studenteasca a aparut nevoia unui loc mai mare.
Cine era atunci in conducerea partidului a luat decizia sa se construiasca o casa de cultura speciala pentru studenti. S-a construit un amplasament in apropierea Bibliotecii Central Universitare. Ei doreau ca piata asta sa capete o forma si chiar as indrazni sa va spun ca eu as vrea sa-i schimb denumirea din Piata Pacii in Piata Studentilor. Casa a fost, este si trebuie sa ramana intr-o atmosfera de libertate, specifica studentilor.
Rep.: - In ceea ce priveste investitiile, ce anume intentionati sa faceti in continuare?
S.C.: - Din pacate, casa nu a mai fost renovata de la constructie. Cea mai trista este situatia salii de spectacol. Nu pentru ca este neglijata, dar este o lucrare destul de complexa. Nu putem numai sa o zugravim, sa punem mocheta si pe urma sa ne miram de ce nu se aude bine. Principala tema intr-o sala de spectacol este acustica. Unii spun ca este buna, altii spun ca este proasta. Depinde de ce se canta pe scena. Sala e buna pentru cor, pentru instrumente, pentru folclor. Vocea intr-o sala sonora se estompeaza, se intoarce putin. Deci e
greu sa jucam teatru aici. O solutie ar fi sa punem panouri cu doua fete. Imi trebuie un proiect pentru sala, dar imi trebuie un proiect cu cei care au mai facut asa ceva. E greu sa te apuci pe bucati, pentru ca suma ar putea fi mai mare decat sa existe un concept mai mare. In Romania, eu nu stiu la ora asta un meserias.
Rep.: - Care este situatia Filarmonicii pe care in momentul de fata o gazduiti?
S.C.: - Eu am invitat Filarmonica aici cand nu aveau unde sa repete. In acest moment, sunt tot cu bagaje aici si au sediul administrativ aici. Eu ma bucur foarte mult ca si-au gasit locul aici pana in momentul in care se va construi un centru cultural sau va exista o casa pentru ei. Pana atunci ne comportam ca niste gazde bune. Am
ajuns la o intelegere si in ceea ce priveste intretinerea. Ei platesc o chirie pentru ca in fiecare zi repeta, in fiecare saptamana au un concert.
Rep.: - De unde veti obtine finantare?
S.C.: - Noi suntem institutie de stat. Nu putem angaja un proiect, nici macar sa facem licitatie pentru a angaja o finantare daca nu avem banii alocati. Fie o sa ne dea Bucurestiul, dupa ce lucrurile se asaza, fie o sa trebuiasca sa avem banii nostri. Cert este ca nu voi intra brutal in sala de spectacole, sa pun scaune, indiferent de ce efect vor avea. Renovez insa toate salile colaterale.
Rep.: - Nu puteti atrage fonduri europene?
S.C.: - Probabil ca se poate. Trebuie sa discutam si subiectul acesta, sa vedem daca putem face un proiect comun intre Consiliul Judetean si Primarie. Daca nu o sa aiba bani suficienti, eu o sa am rabdare pana adun eu toti banii.
Rep.: - Care sunt sursele din care va procurati bani, in afara de ce primiti de la stat?
S.C.: - Dintr-un bun management al cladirii. Printr-o hotarare a Consiliului Local, Primaria nu ne da voie sa facem publicitate doar evenimentelor culturale si ale casei. Din banii de pe publicitate am renovat sala de congrese „Europa", care a produs si ea bani.
Studentii platesc 50% doar pentru evenimentele care aduc bani, casa gazduieste aproape 50 de ONG-uri studentesti din Cluj-Napoca, care folosesc CCS ca loc de intalnire.
Interviu realizat de Gabriela Lucaci in GARDIANUL DE TRANSILVANIA-BANAT, 20.I.2009
(postat pe grup in 24 ianuarie 2009)
(postat pe grup in 24 ianuarie 2009)
bani pentru modernizarea salii de spectacol. CCS a trecut luna trecuta din administratia Ministerului Educatiei si Cercetarii in subordinea Ministerului Tineretului si Sportului, de unde primesc sumele aferente salariilor. Banii pentru intretinere trebuie sa-i procure singuri.
Reporter: - Ce proiecte are CCS in anul 2009?
Silviu Corpodean: - Casa de Cultura a Studentilor are doua branduri importante. Unul in primavara, care pana acum 2 ani s-a numit „Primavara Studenteasca" si de anul trecut ne-am gandit sa-i schimbam denumirea in „MaiFest" si sa-l extindem. Al doilea brand important este „Autumnalia", care se desfasoara de obicei in prima
luna dupa venirea studentilor, in noiembrie. Acestea sunt evenimente la care participa toate formatiile casei plus invitati. In fiecare an sunt festivalurile nationale de folclor, de teatru, de jazz, de cor. Prin rotatie, casele de cultura le organizeaza. Pe anul acesta pastram cele doua branduri. In ianuarie, in fiecare an exista un
eveniment in data de 15 in memoria lui Mihai Eminescu. Zilele trecute, de exemplu, s-a incheiat concursul de salsa.
Rep.: - Cate formatii are casa de cultura?
S.C.: - In cadrul CCS functioneaza 20 de formatii si opt cluburi si cenacluri. In total sunt peste 1.000 de studenti care sunt implicati.
Eu, ca si formula de management, am ales valoare, finantez valoarea.
Ei vin, daca sunt valorosi, ii finantam in continuare, daca nu, ii lasam intr-o formula de a invata si a pleca. Foarte multi isi doresc sa faca jazz sau alte activitati care necesita spatii de repetitii pe care le gasesc aici. In fiecare an, in a doua parte a lunii octombrie organizam „Ziua Portilor Deschise", in care facem o trecere in revista a tuturor formatiilor si care coincide si cu deschiderea anului cultural.
Rep.: - Cum a inceput activitatea casei de cultura?
S.C.: - CCS a fost infiintata in 1957-1958, in locul in care astazi este Auditorium Maximum. A inceput cu folclor si apoi dezvoltandu-se activitatea culturala studenteasca a aparut nevoia unui loc mai mare.
Cine era atunci in conducerea partidului a luat decizia sa se construiasca o casa de cultura speciala pentru studenti. S-a construit un amplasament in apropierea Bibliotecii Central Universitare. Ei doreau ca piata asta sa capete o forma si chiar as indrazni sa va spun ca eu as vrea sa-i schimb denumirea din Piata Pacii in Piata Studentilor. Casa a fost, este si trebuie sa ramana intr-o atmosfera de libertate, specifica studentilor.
Rep.: - In ceea ce priveste investitiile, ce anume intentionati sa faceti in continuare?
S.C.: - Din pacate, casa nu a mai fost renovata de la constructie. Cea mai trista este situatia salii de spectacol. Nu pentru ca este neglijata, dar este o lucrare destul de complexa. Nu putem numai sa o zugravim, sa punem mocheta si pe urma sa ne miram de ce nu se aude bine. Principala tema intr-o sala de spectacol este acustica. Unii spun ca este buna, altii spun ca este proasta. Depinde de ce se canta pe scena. Sala e buna pentru cor, pentru instrumente, pentru folclor. Vocea intr-o sala sonora se estompeaza, se intoarce putin. Deci e
greu sa jucam teatru aici. O solutie ar fi sa punem panouri cu doua fete. Imi trebuie un proiect pentru sala, dar imi trebuie un proiect cu cei care au mai facut asa ceva. E greu sa te apuci pe bucati, pentru ca suma ar putea fi mai mare decat sa existe un concept mai mare. In Romania, eu nu stiu la ora asta un meserias.
Rep.: - Care este situatia Filarmonicii pe care in momentul de fata o gazduiti?
S.C.: - Eu am invitat Filarmonica aici cand nu aveau unde sa repete. In acest moment, sunt tot cu bagaje aici si au sediul administrativ aici. Eu ma bucur foarte mult ca si-au gasit locul aici pana in momentul in care se va construi un centru cultural sau va exista o casa pentru ei. Pana atunci ne comportam ca niste gazde bune. Am
ajuns la o intelegere si in ceea ce priveste intretinerea. Ei platesc o chirie pentru ca in fiecare zi repeta, in fiecare saptamana au un concert.
Rep.: - De unde veti obtine finantare?
S.C.: - Noi suntem institutie de stat. Nu putem angaja un proiect, nici macar sa facem licitatie pentru a angaja o finantare daca nu avem banii alocati. Fie o sa ne dea Bucurestiul, dupa ce lucrurile se asaza, fie o sa trebuiasca sa avem banii nostri. Cert este ca nu voi intra brutal in sala de spectacole, sa pun scaune, indiferent de ce efect vor avea. Renovez insa toate salile colaterale.
Rep.: - Nu puteti atrage fonduri europene?
S.C.: - Probabil ca se poate. Trebuie sa discutam si subiectul acesta, sa vedem daca putem face un proiect comun intre Consiliul Judetean si Primarie. Daca nu o sa aiba bani suficienti, eu o sa am rabdare pana adun eu toti banii.
Rep.: - Care sunt sursele din care va procurati bani, in afara de ce primiti de la stat?
S.C.: - Dintr-un bun management al cladirii. Printr-o hotarare a Consiliului Local, Primaria nu ne da voie sa facem publicitate doar evenimentelor culturale si ale casei. Din banii de pe publicitate am renovat sala de congrese „Europa", care a produs si ea bani.
Studentii platesc 50% doar pentru evenimentele care aduc bani, casa gazduieste aproape 50 de ONG-uri studentesti din Cluj-Napoca, care folosesc CCS ca loc de intalnire.
Interviu realizat de Gabriela Lucaci in GARDIANUL DE TRANSILVANIA-BANAT, 20.I.2009
(postat pe grup in 24 ianuarie 2009)
(postat pe grup in 24 ianuarie 2009)
