Acasa
„Trebuie să ai clar în minte ceea ce ţi-ai propus să realizezi şi întotdeauna lucrul la care aspiri să fie atât de amplu încât să nu-l poţi niciodată duce la îndeplinire în totalitate.” (Katleen Heim)
Orice încercare de gestionare a activităţilor generate de iniţierea şi susţinerea unei campanii de colectare de cărţi, menite să pună bazele unei noi colecţii de bibliotecă, porneşte, indiscutabil, de la un obiectiv clar definit. Zămislit pe fondul necesităţii consolidării culturii şi limbii române, în rândul românilor care trăiesc în Germania, obiectivul constituirii unei bibliotecii româneşti la Nürnberg a prins contur în mintea şi inima unor oameni entuziaşti precum : Ionela van Rees- Zota şi Berthold Staicu, fondatorii şi managerii Agenţiei de Presa „AŞII ROMÂNI”, şi respectiv, a postului de radio „Radio R România” .
Scopul odată formulat, prima bibliotecă românească din Germania a fost botezată, „Ion Minulescu” şi se va constitui pe baza unui proiect elaborat şi finanţat de Platforma Culturală „AŞII ROMÂNI”, cu sediul în Nürnberg. Avem convingerea că înfiinţarea unei biblioteci, care să conţină un fond de carte format în cea mai mare parte din documente editate în limba română, va sprijini eforturile de reactivare şi antrenare permanentă a competenţelor de folosire a limbii române de către diaspora română din Germania. Privite ca centre de informare culturală şi comunitară, organizaţiile bibliotecare pot oferi o gamă variată de servicii pentru categorii diferite de beneficiari. În secolul actual, aflat sub semnul extinderii fără precedent a sferei informaţionale, bibliotecile au posibilitatea de a-şi manifesta şi exercita vocaţia comunicaţională în cadrul comunităţiilor deservite.
În esenţă, orice biblioteca se constituie cu scopul de a colecta, administra şi disemina informaţii, conservate sub forma unor colecţii de cărţi, documente periodice, materiale audio-vizuale. Proiectul înfiinţării Bibliotecii „Ion Minulescu” din Nürnberg dezvăluie un scop suplimentar legat de crearea unui spaţiu „autohton românesc” destinat dialogurilor culturale şi sociale, orientate spre punerea în mişcare a limbii române şi afirmarea culturii române pe meleaguri europene.
Recent formulată, vestea constituirii noii biblioteci din Nürnberg a ajuns la Tîrgu-Mureş, mai precis, la Biblioteca Judeţeană Mureş, care s-a alăturat colaboratorilor din ţară şi din străinătate, devenind un ambasador activ al acestuia. În acest context, la începutul lunii iulie am lansat o campanie de strângere de cărţi în vederea constituirii fondului de documente al Bibliotecii „Ion Minulescu” din Nürnberg. Derulate sub titlul „Nu lăsaţi limba română să moară” acţiunile tîrgumureşene de colectare de cărţi au fost organizate pe două secvenţe, prima dintre ele finalizându-se pe 20 august, cea de a doua, urmând a se încheia în data de 15 noiembrie 2009.
Strategia organizării campaniei de obţinere de donaţii de carte are la bază trei obiective hotărâtoare :
obţinerea de cărţi de la edituri, cu titlu gratuit, în lumina exerciţiului financiar destinat sponsorizărilor, practicat de fiecare din editurile colaboratoare ale Bibliotecii Judeţene Mureş;
colectarea de cărţi de la cititorii, din Tîrgu-Mureş şi din ţară, care au decis să acorde ajutor cultural românilor din Nürnberg
constituirea, pentru biblioteca din Germania, a unui fond de carte special, format din volume donate de autori mureşeni;
alcătuirea unei colecţii tematice, cuprinzând cărţi şi materiale publicitare care să pună în evidenţă specificul geografic, istoric şi cultural al meleagurilor transilvănene.
După cum ştim, donaţiile de carte au stat la baza constituirii unor bibliotecii publice renumite. Biblioteca Academiei Române, pentru a da numai un exemplu şi-a constituit colecţiile de cărţi pe baza donaţiilor oferite de valoroşi oameni de cultură ca Alexandru Odobescu, Mihail Kogălniceanu V.A. Urechia, Ion Ghica. Biblioteca Judeţeană Mureş a beneficiat şi contiună să primească importante donaţii de carte, care joacă un rol important în procesul completării şi diversificării colecţiilor de bibliotecă. Donarea cărţilor, de către instituţii de cultură, persoane fizice, editori sau distribuitori de carte, a rămas o practică obişnuită chiar şi în zilele noastre. În general, donatorul este cel care îşi manifestă dorinţa de a contribui la completarea fondului de documente al bibliotecii, oferind, cu titlu gratuit, un anumit număr de volume, pentru a fi consultate de clienţii bibliotecii. Intenţia donatorului este exprimată uneori într-un contract de donaţie, alteori, donaţia este obiectul unei întelegeri verbale. Acceptarea unei donaţii nu se realizează la întâmplare: stocurile de cărţi primite cu titlu de gratuitate sunt supuse unui proces de evaluare în urma căruia exemplarele uzate moral sau deteriorate fizic sunt eliminate. În situaţia în care ne confrumtăm cu o donaţie de carte eclectic constituită selectarea exemplarelor valoroase se va face ţinînd cont de următoarele criterii :
conţinutul informaţional al documentelor donate
raportul cu fondurile bibliotecii în sensul că donaţia trebuie să îmbogăţească colecţiile tradiţionale
gradul de atractivitate al donaţiei în raport cu posibilii ei cititori
notorietatea colecţiei sau a posesorului ei
După aplicarea restricţiilor de selectare, volumele donate sunt pregătite pentru a intra în depozitele bibliotecii. Se încheie un contract de donaţie, sau un proces verbal de donaţie însoţit de lista cu titlul cărţilor preluate ca donaţie, după care urmează inventarierea cărţilor şi catalogarea exemplarelor ce fac obiectul donaţiei respective. În situaţia unor documente vechi, de patrimoniu,evaluarea va fi realizată de o comisie de specialitate, eventual de către un anticar specializat în estetica şi istoria cărţilor vechi. Din momentul înregistrării donaţiei în documentele de evidenţă ale bibliotecii, volumele oferite cu titlu de donaţie devin bunuri de drept public şi se bucură de acelaşi regim ca şi celelelte publicaţii păstrate în bibliotecă şi oferite spre consultare beneficiarilor.
Referitor la cărţile colectate pentru a face parte din fondul de documente al bibliotecii româneşti din Germania, s-a creat o situaţie aparte, deoarece instituţia noastră a îndeplinit rolul de mijlocitor. Trebuie să reţinem că Biblioteca Judeţeană Mureş nu este beneficiarul documentelor donate de cititori, edituri sau autori, ea este un ambasador şi un partener al acestui proiect destinat cetăţenilor de origine română care vieţuiesc în zona franconă a Germaniei.
Desigur, problema parteneriatului cu Platforma Culturală „AŞII ROMÂNI” poate fi abordată în manieră extinsă, dacă menţionăm că intenţia ridicării unei noi biblioteci a atras noi şi valoroşi colaboratori. Remarcabilă este contribuţia Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, condusă de prof. dr. Teodor Ardelean şi a Bibliotecii „Gheorghe Bariţiu” din Braşov, condusă de prof. dr. Daniel Nazare, care s-au înscris cu entuzaism în proiectul cultural de la Nǖrnberg. Importante sunt şi contribuţiile editurilor Paralela 45, Polirom, Nemira, All, Casa Cărţii de Ştiinţă, Editura Academiei Române, Editura Cartea Sonoră, care ne-au sponsorizat cu cărţi valoroase.
Mulţumesc tuturor editurilor care au susţinut campania din Târgu-Mureş. În numele viitorilor clienţi ai Bibliotecii „Ion Minulescu” din Germania, aduc muţumiri persoanelor fizice mureşene, cititorilor care frecventează Biblioteca Judeţeană Mureş, pentru seriozitatea cu care au tratat acţiunea organizată în scopul constituirii unei biblioteci pentru românii din Germania.
Eficienţa acţiunilor întreprinse, de toţi aceşti colaboratori într-ale culturii şi supraveghete de persoane competente de la Biblioteca Judeţeană Mureş, poate fi estimată prin abordări cantitative: referitoare la numărul concret al cărţilor colectate şi abordări calitative: referitoare la valoarea literară, estetică, ştiinţifică şi culturală a donaţiilor de carte. Sub aspectul cantităţii, statisticile sunt grăitoare şi dovedesc că până în data 20 august lista volumelor donate a ajuns la 1125 de exemplare, din care, 479 provin de la edituri şi 646 sunt donate de cititori şi autori . Sub aspectul conţinutului, este important să reţinem că cea mai mare parte a documentelor colectate aparţin literaturii române şi universale fiind destinate atât cititotilor maturi cât şi copiilor.
Ca parte importantă a managementului formării şi completării colecţiilor de bibliotecă, lansarea unei campanii de colectare de cărţi poate deveni un prim capitol din istoria înfiinţării unei noi biblioteci româneşti. Primele capitole ale istoriei Bibliotecii „Ion Minulescu”din Nǖrnberg vor fi scrise în Germania, altele vor fi scrise în România, sau oriunde în lume, acolo unde sunt români atraşi de ideea necesităţii promovării culturii naţionale şi mânaţi de dorinţa de a conferi lecturii un nou sens, generat de obiectivul salvării limbii strămoşeşti, prin citirea de cărţi în limba română.
LILIANA MOLDOVAN
http://asiiromani.ning.com/
Orice încercare de gestionare a activităţilor generate de iniţierea şi susţinerea unei campanii de colectare de cărţi, menite să pună bazele unei noi colecţii de bibliotecă, porneşte, indiscutabil, de la un obiectiv clar definit. Zămislit pe fondul necesităţii consolidării culturii şi limbii române, în rândul românilor care trăiesc în Germania, obiectivul constituirii unei bibliotecii româneşti la Nürnberg a prins contur în mintea şi inima unor oameni entuziaşti precum : Ionela van Rees- Zota şi Berthold Staicu, fondatorii şi managerii Agenţiei de Presa „AŞII ROMÂNI”, şi respectiv, a postului de radio „Radio R România” .
Scopul odată formulat, prima bibliotecă românească din Germania a fost botezată, „Ion Minulescu” şi se va constitui pe baza unui proiect elaborat şi finanţat de Platforma Culturală „AŞII ROMÂNI”, cu sediul în Nürnberg. Avem convingerea că înfiinţarea unei biblioteci, care să conţină un fond de carte format în cea mai mare parte din documente editate în limba română, va sprijini eforturile de reactivare şi antrenare permanentă a competenţelor de folosire a limbii române de către diaspora română din Germania. Privite ca centre de informare culturală şi comunitară, organizaţiile bibliotecare pot oferi o gamă variată de servicii pentru categorii diferite de beneficiari. În secolul actual, aflat sub semnul extinderii fără precedent a sferei informaţionale, bibliotecile au posibilitatea de a-şi manifesta şi exercita vocaţia comunicaţională în cadrul comunităţiilor deservite.
În esenţă, orice biblioteca se constituie cu scopul de a colecta, administra şi disemina informaţii, conservate sub forma unor colecţii de cărţi, documente periodice, materiale audio-vizuale. Proiectul înfiinţării Bibliotecii „Ion Minulescu” din Nürnberg dezvăluie un scop suplimentar legat de crearea unui spaţiu „autohton românesc” destinat dialogurilor culturale şi sociale, orientate spre punerea în mişcare a limbii române şi afirmarea culturii române pe meleaguri europene.
Recent formulată, vestea constituirii noii biblioteci din Nürnberg a ajuns la Tîrgu-Mureş, mai precis, la Biblioteca Judeţeană Mureş, care s-a alăturat colaboratorilor din ţară şi din străinătate, devenind un ambasador activ al acestuia. În acest context, la începutul lunii iulie am lansat o campanie de strângere de cărţi în vederea constituirii fondului de documente al Bibliotecii „Ion Minulescu” din Nürnberg. Derulate sub titlul „Nu lăsaţi limba română să moară” acţiunile tîrgumureşene de colectare de cărţi au fost organizate pe două secvenţe, prima dintre ele finalizându-se pe 20 august, cea de a doua, urmând a se încheia în data de 15 noiembrie 2009.
Strategia organizării campaniei de obţinere de donaţii de carte are la bază trei obiective hotărâtoare :
obţinerea de cărţi de la edituri, cu titlu gratuit, în lumina exerciţiului financiar destinat sponsorizărilor, practicat de fiecare din editurile colaboratoare ale Bibliotecii Judeţene Mureş;
colectarea de cărţi de la cititorii, din Tîrgu-Mureş şi din ţară, care au decis să acorde ajutor cultural românilor din Nürnberg
constituirea, pentru biblioteca din Germania, a unui fond de carte special, format din volume donate de autori mureşeni;
alcătuirea unei colecţii tematice, cuprinzând cărţi şi materiale publicitare care să pună în evidenţă specificul geografic, istoric şi cultural al meleagurilor transilvănene.
După cum ştim, donaţiile de carte au stat la baza constituirii unor bibliotecii publice renumite. Biblioteca Academiei Române, pentru a da numai un exemplu şi-a constituit colecţiile de cărţi pe baza donaţiilor oferite de valoroşi oameni de cultură ca Alexandru Odobescu, Mihail Kogălniceanu V.A. Urechia, Ion Ghica. Biblioteca Judeţeană Mureş a beneficiat şi contiună să primească importante donaţii de carte, care joacă un rol important în procesul completării şi diversificării colecţiilor de bibliotecă. Donarea cărţilor, de către instituţii de cultură, persoane fizice, editori sau distribuitori de carte, a rămas o practică obişnuită chiar şi în zilele noastre. În general, donatorul este cel care îşi manifestă dorinţa de a contribui la completarea fondului de documente al bibliotecii, oferind, cu titlu gratuit, un anumit număr de volume, pentru a fi consultate de clienţii bibliotecii. Intenţia donatorului este exprimată uneori într-un contract de donaţie, alteori, donaţia este obiectul unei întelegeri verbale. Acceptarea unei donaţii nu se realizează la întâmplare: stocurile de cărţi primite cu titlu de gratuitate sunt supuse unui proces de evaluare în urma căruia exemplarele uzate moral sau deteriorate fizic sunt eliminate. În situaţia în care ne confrumtăm cu o donaţie de carte eclectic constituită selectarea exemplarelor valoroase se va face ţinînd cont de următoarele criterii :
conţinutul informaţional al documentelor donate
raportul cu fondurile bibliotecii în sensul că donaţia trebuie să îmbogăţească colecţiile tradiţionale
gradul de atractivitate al donaţiei în raport cu posibilii ei cititori
notorietatea colecţiei sau a posesorului ei
După aplicarea restricţiilor de selectare, volumele donate sunt pregătite pentru a intra în depozitele bibliotecii. Se încheie un contract de donaţie, sau un proces verbal de donaţie însoţit de lista cu titlul cărţilor preluate ca donaţie, după care urmează inventarierea cărţilor şi catalogarea exemplarelor ce fac obiectul donaţiei respective. În situaţia unor documente vechi, de patrimoniu,evaluarea va fi realizată de o comisie de specialitate, eventual de către un anticar specializat în estetica şi istoria cărţilor vechi. Din momentul înregistrării donaţiei în documentele de evidenţă ale bibliotecii, volumele oferite cu titlu de donaţie devin bunuri de drept public şi se bucură de acelaşi regim ca şi celelelte publicaţii păstrate în bibliotecă şi oferite spre consultare beneficiarilor.
Referitor la cărţile colectate pentru a face parte din fondul de documente al bibliotecii româneşti din Germania, s-a creat o situaţie aparte, deoarece instituţia noastră a îndeplinit rolul de mijlocitor. Trebuie să reţinem că Biblioteca Judeţeană Mureş nu este beneficiarul documentelor donate de cititori, edituri sau autori, ea este un ambasador şi un partener al acestui proiect destinat cetăţenilor de origine română care vieţuiesc în zona franconă a Germaniei.
Desigur, problema parteneriatului cu Platforma Culturală „AŞII ROMÂNI” poate fi abordată în manieră extinsă, dacă menţionăm că intenţia ridicării unei noi biblioteci a atras noi şi valoroşi colaboratori. Remarcabilă este contribuţia Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, condusă de prof. dr. Teodor Ardelean şi a Bibliotecii „Gheorghe Bariţiu” din Braşov, condusă de prof. dr. Daniel Nazare, care s-au înscris cu entuzaism în proiectul cultural de la Nǖrnberg. Importante sunt şi contribuţiile editurilor Paralela 45, Polirom, Nemira, All, Casa Cărţii de Ştiinţă, Editura Academiei Române, Editura Cartea Sonoră, care ne-au sponsorizat cu cărţi valoroase.
Mulţumesc tuturor editurilor care au susţinut campania din Târgu-Mureş. În numele viitorilor clienţi ai Bibliotecii „Ion Minulescu” din Germania, aduc muţumiri persoanelor fizice mureşene, cititorilor care frecventează Biblioteca Judeţeană Mureş, pentru seriozitatea cu care au tratat acţiunea organizată în scopul constituirii unei biblioteci pentru românii din Germania.
Eficienţa acţiunilor întreprinse, de toţi aceşti colaboratori într-ale culturii şi supraveghete de persoane competente de la Biblioteca Judeţeană Mureş, poate fi estimată prin abordări cantitative: referitoare la numărul concret al cărţilor colectate şi abordări calitative: referitoare la valoarea literară, estetică, ştiinţifică şi culturală a donaţiilor de carte. Sub aspectul cantităţii, statisticile sunt grăitoare şi dovedesc că până în data 20 august lista volumelor donate a ajuns la 1125 de exemplare, din care, 479 provin de la edituri şi 646 sunt donate de cititori şi autori . Sub aspectul conţinutului, este important să reţinem că cea mai mare parte a documentelor colectate aparţin literaturii române şi universale fiind destinate atât cititotilor maturi cât şi copiilor.
Ca parte importantă a managementului formării şi completării colecţiilor de bibliotecă, lansarea unei campanii de colectare de cărţi poate deveni un prim capitol din istoria înfiinţării unei noi biblioteci româneşti. Primele capitole ale istoriei Bibliotecii „Ion Minulescu”din Nǖrnberg vor fi scrise în Germania, altele vor fi scrise în România, sau oriunde în lume, acolo unde sunt români atraşi de ideea necesităţii promovării culturii naţionale şi mânaţi de dorinţa de a conferi lecturii un nou sens, generat de obiectivul salvării limbii strămoşeşti, prin citirea de cărţi în limba română.
LILIANA MOLDOVAN
http://asiiromani.ning.com/
