Cultura pentru toti

Doriți să reacționați la acest mesaj? Creați un cont în câteva clickuri sau conectați-vă pentru a continua.
Cultura pentru toti

Pentru toti cei interesati de nivelul de cultura al romanilor


    Re-Start Arhitext – intre imposibila intoarcere si virtualitatea reconstituanta a trecutului

    avatar
    Arhitext


    Numarul mesajelor : 5
    Data de inscriere : 13/05/2009

    Re-Start Arhitext – intre imposibila intoarcere si virtualitatea reconstituanta a trecutului Empty Re-Start Arhitext – intre imposibila intoarcere si virtualitatea reconstituanta a trecutului

    Mesaj  Arhitext Mier 29 Iul 2009 - 12:23

    29 iulie 2009


    Re-Start Arhitext – intre imposibila intoarcere si virtualitatea reconstituanta a trecutului

    Revista Arhitext a desfasurat la Dealu Frumos, in perioada 24-26 iulie, proiectul Re-Start, proiect care a cuprins mai multe mese rotunde, o expozitie si un concurs de eseuri pentru studenti.

    Au raspuns invitatiei noastre la a lua cuvantul Bogdan Ghiu, Adrian Mihalache, Mario Kuibus, Mihai Pienescu, Augustin Ioan. Au mai fost alaturi de noi membri ai OAR, reprezentanti ai partenerilor si ai sponsorilor proiectului, colegi din presa, colaboratori ai revistei, studenti de la arhitectura si la alte facultati din Bucuresti si din tara.

    Bogdan Ghiu si Adrian Mihalache au avut doua interventii efervescente, propunerile celor doi invitati nuantand in mod diferit si constructiv conceptul de Re-Start si implicatiile procesului complex care a facut obiectul proiectul nostru.

    Adrian Mihalache a dat tonul discutiilor, punctand rolul pe care ideea de restartare/schimbare/innoire/revenire l-a avut de-a lungul istoriei politice si a istoriei artei, realizand un periplu critic la incercarile repetate de «indarat la» sau «inainte spre» care au marcat: Revolutia (in toate formele ei istorice pe care le cunoastem), Restauratia, Renasterea, Gothic Revival, Neo Gothic Art-Manifesto, Pre-Rafaelitism...s.a.m.d. Concluzionand ca intreaga istorie politica si a manifestarilor artei a fost numai o succesiune de re-starturi, A.M. invita la o autentica revitalizare si restartare ideologica amintind de «Omul fara insusiri» imaginat de Robert de Musil, om cu libertate creativa multipla si care face posibila o lume in care contributiile spontane ale societatii civile sunt cele care contribuie in mod decisiv la o reala schimbare.

    A.M. a pledat pentru Noul ne-programat, spontan, noul fara reintoarcere, nou care isi gaseste o cale mergand in paralel (si nu realizand o repetitie... ) cu princiipiile care au dus la aparitia Impresionismului si a teoriei divizioniste a lui Chevreul. De aici imposibila intoarcere propusa ca alternativa de restartare a istoriei contemporane.

    La celalalt pol, Bogdan Ghiu a adus in discutie trecutul reconstituant, valorificand virtualitatea/posibilitatea «trecutului care nu a trecut inca» si care dubleaza istoria efectiva: «Ceva cu adevarat nou nu poate aparea decat prin repetitie. Ceea ce repeta repetitia nu este trecutul care a fost efectiv ci virtualitatea inerenta a trecutului si care a fost tradata de actualizarea ei trecuta. Noul nu poate sa apara decat prin repetitie.» (din Slavoy Jijek). Astfel trecutul se constituie din ideile care, dintr-o imposibilitate de structura, nu au apucat sa se actualizeze.

    B.G., luand in discutie artele si stiintele, zaboveste mai mult asupra politicii si stiintelor politice, punand in discutie teoria democratiei si modelul democratic, avertizand cu privire la pericolul reprezentat de democratia intoarsa cu forta spre trecut: «Trecutul, prin intensa lui actualizare, ajunge imposibil de actualizat». Punctele slabe ale democratiei contemporane, in opinia lui B.G., sunt insasi principiile de producere/accesare a schimbarii prin alegeri si aritmetica principiului majoritatii in legitimarea rezultatelor alegerilor.

    Ca posibila solutie, B.G. propune analizei noastre modelul democratic al calculului diferential (conceput de Rousseau) si care ar compensa Marea Diferenta («care decide totul»), diferenta cu care lucreaza modelul democratic contemporan si care falsifica insusi procesul democratic. Acest model, reconstituant, ar da posibilitatea producerii interesului comun prin aportul intregului colectiv al fiintelor care participa la procesul democratic.

    In cadrul discutiilor au luat cuvantul mai multi invitati din auditoriu, moderatorul Arpad Zachi lansand o invitatie la dialog deschis cu toti cei prezenti la masele rotunde. Pornind de la aceste discutii, s-au dezvoltat si interventiile referitoare la re-startarea revistei Arhitext si noile tendinte pe care revista le va sustine prin viitoarea activitate publicationala.

    In cadrul concursului Arhitext au fost sustinute eseurile stundentilor nominalizati, iar in urma jurizarii s-au acordat urmatoarele premii:

    Ioan Mihai Baba (Facultatea de Arhitectura – Cluj) – «Restart semisonic» - Castigator (premiu in valoare de 500 ron)

    Nominalizati si recompensati cu 250 ron:

    Iulian Curuia (Facultatea de Litere, Universitatea Bucuresti) – «Oriunde si nicaieri»
    Ana-Maria Sarghi (CESI) – «Restart architecture in safe mode»
    Alexandru Sescioreanu&Ungureanu Horia (Facultatea de Arhitectura – Iasi) – «Re-Start»
    Miruna Troncota (SNSPA - Bucuresti) – «Mileniul al 3-lea e un lift»

    Cu aceasta ocazie redactia Arhitext multumeste tuturor studentilor prezenti la Re-Start si ii felicita pe cei care s-au implicat activ in discutii si au sustinut eseuri.

    Prezentarile invitatilor si eseurile sustinute in cadrul discutiilor Re-Start vor fi publicate in numarul 200 al revistei Arhitext ( nr. 10 / octombrie 2009), alaturi de proiecte de arhitectura care vor ilustra tema Re-Start.


    Detalii despre Re-Start puteti gasi in continuare pe www.arhitextdesign.ro/restart.html
    Pentru informatii suplimentare va rugam contactati: Lavinia Marin - Responsabil Comunicare, arhitext_redactie@b.astral.ro


    Organizator: Fundatia Arhitext design
    Cu sprijinul Ordinului Arhitectilor din Romania, prin finantare din Taxa de timbru
    si
    Cu prijinul Uniunii Arhitectilor din Romania, prin finantare din Taxa de timbru
    Parteneri: OAR filiala Bucuresti, Universitatea de Arhitectura si Urbanism «Ion Mincu», Fundatia Luceafarul, MGT Educational, Centrul de Studii in Arhitectura Vernaculara – Dealu Frumos, Judetul Sibiu
    Parteneri Media: Radio Romania Cultural, Observatorul Cultural, Bucharest Herald, Metropotam, Studentie.ro, Arhitext, Arhitectura, Igloo

      Data/ora curentă este: Vin 26 Apr 2024 - 13:28