Acasa
Finanţările către operatorii culturali au scăzut în prima jumătate a anului 2009, crescând în schimb împrumuturile bancare, în timp ce cheltuielile au stagnat, consideră operatorii culturali, potrivit unui studiu al Centrului de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii, prezentat joi.
Studiul "Efectele crizei asupra operatorilor culturali", efectuat de Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii (CCCDC) pentru prima jumătate a anului 2009, a fost prezentat joi, la Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN), de directorul centrului, Liviu Chelcea, în prezenţa ministrului Hunor Kelemen.
"Pe mine m-a surprins contribuţia industriilor creative la PIB-ul României înainte de criză. Am constatat această contribuţie a industriei creative cu 5,5% la PIB-ul Romaniei şi este un lucru foarte important când vorbeşti de bugetul Ministerului Culturii, care nu este mai mare de 0,2%", a spus ministrul Culturii, înaintea prezentării rezultatelor cercetării.
"Eu consider că atât MCPN, cât şi toată administraţia centrală trebuie să asigure o atenţie mult mai mare pentru acest sector, care este în creştere. Sper că, după ce vom ieşi din această criză, industria creativă va intra iarăşi pe un trend de creştere şi va produce şi valoare, nu numai bani, pentru societatea românească", a mai spus Kelemen.
Studiul CCCDC a fost efectuat în a doua jumătate a anului 2009, pe bază de chestionare (54 de chestionare completate) şi interviuri semi-structurate (în număr de 19). Studiul s-a adresat firmelor şi operatorilor culturali (edituri, muzee, instituţii de spectacol, ONG-uri etc.), fiind consultaţi specialişti cu o bună cunoaştere a dinamicii sectorului cultural.
În ceea ce priveşte finanţările din domeniul cultural, 57% dintre respondenţi consideră că au scăzut sponsorizările, iar 27% că au crescut împrumuturile bancare. De asemenea, respondenţii au semnalat o scădere a finanţărilor publice, autofinanţării, burselor şi granturilor, pentru prima jumătate a anului 2009 (ianuarie - iulie), faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008.
Majoritatea firmelor incluse în cercetare (78%) au semnalat o scădere a cifrei de afaceri în aceeaşi perioadă.
Pe de altă parte, cele mai multe răspunsuri au indicat că situaţia cheltuielilor din ianuarie - iulie 2009 este la fel ca cea din ianuarie - iulie 2008, referindu-se la cheltuieli aferente chiriei, de distribuţie, de întreţinere şi pentru plata furnizorilor.
În ceea ce priveşte investiţiile făcute de operatorii culturali în prima jumătate a anului trecut, acestea au înregistrat o scădere generală, de la achiziţionarea de aparatură tehnică, la formarea resurselor umane. Există, de altfel, şi o tendinţă a instituţiilor de cultură de reducere a numărului de angajaţi şi colaboratori. Investiţiile pentru promovare au fost cel mai puţin afectate, cu excepţie în domeniul muzicii, mai semnalează studiul.
Unii operatori şi-au redus numărul de producţii, în principal în domeniul culturii scrise (reducerea planului editorial), însă majoritatea celor intervievaţi consideră că a crescut calitatea producţiilor şi s-a îmbunătăţit raportul preţ/calitate.
Dacă 65% dintre respondenţi au apreciat că numărul de reţele de distribuţie a rămas acelaşi, 44% consideră că a crescut numărul de retururi de la distribuitori. Efectele crizei mai sunt vizibile prin scăderea numărului de produse preluate de distribuitori.
O situaţie diferită este cea din sălile de cinema, unde au crescut audienţele, în urma dezvoltării multiplexurilor şi a atracţiei tehnologiei 3D. Numărul biletelor vândute în 2009 a crescut cu 43% faţă de 2008 (4,6 milioane în 2009, faţă de 3,2 milioane în 2008).
Cu toate acestea, potrivit specialiştilor, piaţa cinematografică a scăzut mult în 2009 faţă de 2008, din cauza scăderii contribuţiei din televiziune şi publicitate la această industrie.
În domeniul culturii scrise, vânzarea de carte în ianuarie 2009 a scăzut cu 10 - 30% faţă de aceeaşi perioadă din 2008. Criza a afectat în special activitatea editurilor şi librăriilor mici, care ar putea fi eliminate de pe piaţă sau absorbite de editurile şi librăriile mai mari, mai spune studiul.
Studiul "Efectele crizei asupra operatorilor culturali", efectuat de Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii (CCCDC) pentru prima jumătate a anului 2009, a fost prezentat joi, la Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN), de directorul centrului, Liviu Chelcea, în prezenţa ministrului Hunor Kelemen.
"Pe mine m-a surprins contribuţia industriilor creative la PIB-ul României înainte de criză. Am constatat această contribuţie a industriei creative cu 5,5% la PIB-ul Romaniei şi este un lucru foarte important când vorbeşti de bugetul Ministerului Culturii, care nu este mai mare de 0,2%", a spus ministrul Culturii, înaintea prezentării rezultatelor cercetării.
"Eu consider că atât MCPN, cât şi toată administraţia centrală trebuie să asigure o atenţie mult mai mare pentru acest sector, care este în creştere. Sper că, după ce vom ieşi din această criză, industria creativă va intra iarăşi pe un trend de creştere şi va produce şi valoare, nu numai bani, pentru societatea românească", a mai spus Kelemen.
Studiul CCCDC a fost efectuat în a doua jumătate a anului 2009, pe bază de chestionare (54 de chestionare completate) şi interviuri semi-structurate (în număr de 19). Studiul s-a adresat firmelor şi operatorilor culturali (edituri, muzee, instituţii de spectacol, ONG-uri etc.), fiind consultaţi specialişti cu o bună cunoaştere a dinamicii sectorului cultural.
În ceea ce priveşte finanţările din domeniul cultural, 57% dintre respondenţi consideră că au scăzut sponsorizările, iar 27% că au crescut împrumuturile bancare. De asemenea, respondenţii au semnalat o scădere a finanţărilor publice, autofinanţării, burselor şi granturilor, pentru prima jumătate a anului 2009 (ianuarie - iulie), faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008.
Majoritatea firmelor incluse în cercetare (78%) au semnalat o scădere a cifrei de afaceri în aceeaşi perioadă.
Pe de altă parte, cele mai multe răspunsuri au indicat că situaţia cheltuielilor din ianuarie - iulie 2009 este la fel ca cea din ianuarie - iulie 2008, referindu-se la cheltuieli aferente chiriei, de distribuţie, de întreţinere şi pentru plata furnizorilor.
În ceea ce priveşte investiţiile făcute de operatorii culturali în prima jumătate a anului trecut, acestea au înregistrat o scădere generală, de la achiziţionarea de aparatură tehnică, la formarea resurselor umane. Există, de altfel, şi o tendinţă a instituţiilor de cultură de reducere a numărului de angajaţi şi colaboratori. Investiţiile pentru promovare au fost cel mai puţin afectate, cu excepţie în domeniul muzicii, mai semnalează studiul.
Unii operatori şi-au redus numărul de producţii, în principal în domeniul culturii scrise (reducerea planului editorial), însă majoritatea celor intervievaţi consideră că a crescut calitatea producţiilor şi s-a îmbunătăţit raportul preţ/calitate.
Dacă 65% dintre respondenţi au apreciat că numărul de reţele de distribuţie a rămas acelaşi, 44% consideră că a crescut numărul de retururi de la distribuitori. Efectele crizei mai sunt vizibile prin scăderea numărului de produse preluate de distribuitori.
O situaţie diferită este cea din sălile de cinema, unde au crescut audienţele, în urma dezvoltării multiplexurilor şi a atracţiei tehnologiei 3D. Numărul biletelor vândute în 2009 a crescut cu 43% faţă de 2008 (4,6 milioane în 2009, faţă de 3,2 milioane în 2008).
Cu toate acestea, potrivit specialiştilor, piaţa cinematografică a scăzut mult în 2009 faţă de 2008, din cauza scăderii contribuţiei din televiziune şi publicitate la această industrie.
În domeniul culturii scrise, vânzarea de carte în ianuarie 2009 a scăzut cu 10 - 30% faţă de aceeaşi perioadă din 2008. Criza a afectat în special activitatea editurilor şi librăriilor mici, care ar putea fi eliminate de pe piaţă sau absorbite de editurile şi librăriile mai mari, mai spune studiul.
