Acasa
1. Marti, 11 ianuarie 2011, orele 16.00
Cenaclul Literar „Octavian Goga”
La 1881, 1 aprilie se naşte la Răşinari, jud. Sibiu, Octavian Goga, întâiul mare poet al generaţiei Unirii de la 1918.
A fost politician de extremă dreaptă, prim- ministrul României şi membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga a avut o bogată actiivitate de gazetar, dramaturg, traducător, poet şi om politic.
Amintindu-ne prestigiul de poet naţional, bard al Transilvaniei asuprite, ne vom strădui să fim la înălţimea idealurilor, care l-au însufleţit în faptele şi creaţia sa literară, cinstindu-i numele şi renumele.
Este ceea ce e primordial necesar să poţi asigura o viaţă perenă unui Cenaclu iar numele său ne va aminti mereu acest adevăr.
Scriitorul Cristian Petricu a publicat încă de pe vremea studenţiei. Până în prezent i-au apărut volumele: ” Pasiuni de hârtie”, „ Viziunea lui Origen asupra lui Iisus”, „ Unghiuri de vedere” şi volumul de aforisme „ Sclipiri pe cerul inimii”, în care exprimă aforistic ganduri despre prietenie, omenie, iubire.
Volumul „ Sclipiri pe cerul inimii”a fost lansat în luna noiembrie la Centrul pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională, ocazie cu care a fost ales preşedinte al Cenaclului literar „Octavian Goga”.
Programul evenimentului cuprinde:
Calendar cultural al lunii ianuarie:
161 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, reliefând perenitatea creaţiei literare a poetului naţional
151 de ani de la Unirea Moldovei cu Muntenia de către Alexandru Ioan Cuza la 24 ianuarie 1859, moment important în crearea României moderne.
Prezintă profesor Virgiliu Z. Teodorescu.
Prezentarea cărţii „Destine ale reginelor frumuseţii”de Vasile Dumitru Fulger, apărută la Editura Ideea Europeană de către scriitorul Geo Călugăru şi invitaţii autorului, lucrarea care, în întregul său este un semnal de alarmă atrăgând atenţia asupra concursurilor de frumuseţe naţionale sau internaţionale care se pot transforma în capcane pline de primejdie.
Prezentarea unui succint profil scriitoricesc al poetului Constantin Mironecsu de către prof. Geo Călugăru
Poetul Constantin Mironecsu prezintă un grupaj din cele mai recente creaţii lirice
Constantin Mironescu, prin creaţia sa lirică dăruie societăţii „... o mărturisire sinceră a iubirii, cu împlinirile şi tristeţile sale, dar şi a aspiraţiei spre absolut ”, după cum Domnia Sa ne dezvăluia în pimul volum de poezii, intitulat „Aproape de stele”, publicat în 2008. A început să scrie încă din adolescenţă, astfel la vârsta de 20 de primăveri scria „Risipite-n lume,/ Visele se adună/ Ca şi pescăruşii/ Mării în furtună”(„Visele se adună”). A publicat volumele de poezii „Gând fără zăbrele”, editura Terra Noastră, Iaşi 2009, „Hoţul de curcubeie”, editura Lider, 2010, volum ce înmănunchează poezii reprezentative din cei 40 de ani de activitate a sa pe tărâmul poeziei.
Referindu-se la cele trei volume publicate de Constantin Mironescu până în prezent, prof. univ. Dr. Victor Stoleru afirmă: „Cele trei volume de poezii ale unui poet plin de har, Constantin Mironescu, ilustrează ideea lui Shakespeare că nu în stele, ci în noi înşine sălăşluieşte viaţa, poeziile versifică adânc şi personal funcţia purificatoare a gestului liric şi calitatea de revelaţie a viziunii artistice. Autorul cultivă o poezie tonică, saturată de natură în toate ipostazele ei. Lectura de poeme oferă generos o diversitate de idei, sentimente, emoţii, proprii făcliei nepotolite a poetului. În genere poezia e străbătută de rezonanţe filozofice acute, stihurile au un suflu vizionar fiind atinse de lumina astrelor imprimându-le o certă valoare astetică.”
Actriţa Doina Ghiţescu va recita 3 poezii din volumul „Hoţul de curcubeie”
Poetul Constantin Mironecsu va prezenta un grupaj de 10 poezii din cele mai recente creaţii ale sale
2. Miercuri, 12 ianuarie, orele 16.00
Cenaclul literar ” Victor Ion Popa”
Victor Ion Popa, cel care dă nume Cenaclului literar, a fost om de teatru şi literat polivalent, care a adus prin opera sa dramatică, regizorală şi pedagogică o contribuţie însemnată la evoluţia teatrului românesc dintre cele două războaie mondiale. S-a dovedit şi un scriitor, de mare talent, autorul unor piese apreciate de marele public precum şi de critica literară.
Membrii urmăresc apariţiile editoriale de poezie, epigrame şi alte lansări de carte.
Fondatorul Cenaclului şi preşedinte este doamna Dr. Crudu Georgeta, vicepreşedinte dl. Ţuţuianu Ion.
Programul evenimentului cuprinde:
Ţuţuianu Ion „Poezii de Mihai Eminescu”
Popescu Mihai „Poezii de Mihai Eminescu”
Grigoriu Florin „Almanahul Eminescu”
Horişcă Vali „Poezii cu subiect religios”
Şerbănescu Mihaela Gabriela „Psihologia vârstelor”
Speteanu Viorel „Unirea Principatelor”
Giurăscu Marin Mihail „Desavârşirea Unirii”
Moment muzical:
Horişcă Aurelia
Teodorescu Florica-Luminiţa- interpretare vioară
Didi Carpovici – interpretare chitară şi voce;
3. Luni, 17 ianuarie, orele 14.00
„Paradigma din perspectiva neuroştiinţelor medicale cognitive”
conferinţă susţinută de dr. Mihai C. Teodorescu
medic primar dermatolog, doctor în filosofie
Dr. Mihai C. Teodorescu este absolvent al Facultăţii de Medicină Generală din Bucureşti şi al Facultăţii de Istorie şi Filosofie, Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca.
În prezent este medic primar dermatolog, pensionar şi Membru al “Societăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti din România”.
Are peste 73 de titluri şi articole publicate în diferite domenii:
Ştiinţe cognitve aplicate în medicină: “Valorile vitale şi morale în practica medicală”, Informaţie şi bioinformaţie
Filosofie teoretică şi socială: “Filosofia nemuririi”, “Valoarea de adevăr în formarea profesională a medicului dermatolog”
Teologie: “Teologia naturală şi etica planificării familiale”, “Valoarea sacrului în medicină”
Medicină interdisciplinară: Unele probleme de psihosociologie medicală în dermatologie; Unele aspecte privind axiologia medicală în dermatologie
Praxis al sintezei filosofice interdisciplinare: Perspectiva praxeologică asupra valorii morale a secretului profesional în dermatologie, Familia în ierarhia axiologică, Unele aspecte actuale ale eticii şi deontologiei instituţiilor mass-media
Programul cuprinde:
„Paradigma din perspectiva neuroştiinţelor medicale cognitive” , conferinţă susţinută de dr. Mihai C. Teodorescu, medic primar dermatolog, doctor în filosofie
4. Miercuri, 19 ianuarie, orele 17.00
150 de la naşterea mareşalului Constantin Prezan
- Conferinţă susţinută de profesor Virgiliu Z. Teodorescu
Constantin PREZAN s-a născut la 27 ianuarie 1861 la Butimanu, jud. Ilfov şi a decedat la 27 august 1943, la Schinetea, jud. Vaslui. Au fost organizate funeralii naţionale fiind înmormântat în curtea casei, în zona dominantă a dealului Rângoasa. A fost pornit din copilărie pe drumul pregătirii şi carierii militare, urcând ierarhic treptele, faptele fiindu-i răsplătite inclusiv prin acordarea gradului de mareşal al României.
A urmat Şcoala de ofiţeri de infanterie şi cavalerie din Bucureşti, promoţia 1880; Şcoala specială de artilerie şi Geniu la Bucureşti, promoţia 1883; Şcoala de aplicaţie de artilerie şi geniu de la Fontainébleau, Franţa, promoţia 1886. Sublocotenent la 1880, căpitan la 1887, colonel la 1901, general de brigadă la 1907, general de divizie la 1914, general de corp de armată la 1917, mareşal la 1930.
A fost trecut în rezervă perioada aprilie-octombrie 1918, reactivat octombrie 1918, trecut în rezervă la 1 aprilie 1920.
În 1880 a fost însumat la Batalionul 2 Geniu. Profesor ajutor, specialitatea fortificaţii, la Şcoala de aplicaţie de artilerie şi geniu din Bucureşti, în 1886, a fost trecut la Regimentul 2 Geniu în 1887. Delegat al Ministerului de Război în Germania în 1890. Specializarea în domeniul geniului l-a situat în rândurile celor care au contribuit efectiv la realizarea sistemului de fortificaţii pentru apărare, denumit în ultimul pătrar de veac XIX „Cetatea Bucureştiului”. A fost în anii 1891-1894 şef de sector pentru realizarea acestor complexe lucrări şi comandantul acesteia în 1896, an când a fost numit la Statul Major Regal. În 1911 a primit comanda brigăzii 13 infanterie. În anul 1913 a participat la cel de al II-lea război balcanic. În 1914 a preluat comanda Corpului de Armată nr. 3, iar în 1915 al Corpului 4. La 14/27 august 1916 a fost desemnat comandant al Armatei de Nord. S-a implicat în apărarea zonei Oituzului în perioada 28 septembrie/11 octombrie-14/27 0ctombrie 1916. De la 9 noiembrie până în decembrie 1916 a comandat grupul de armate „General Prezan” = Armata I-a. A fost coordonator al luptelor pentru apărarea şi asigurarea evacuării Bucureştiului 16/29 noiembrie-20 noiembrie/3 decembrie 1916. De la 5 decembrie la 1 aprilie 1918 a fost numit şef al Marelui Cartier General al Armatei Române. La momentul reluării acţiunilor militare pe frontul românesc a fost numit şef de Stat Major General, din octombrie 1918 până la aprilie 1920. Trecerea în rezervă n-a însemnat şi retragerea din viaţa publică. A fost senator de drept. Prestigiul faptelor, dar mai ales al comportamentului a determinat la moment de greutate pentru ţară să-i fie solicitată participarea efectivă la viaţa politică. În 1930 i-a fost oferită şansa de a conduce un guvern de uniune naţională, însă n-a reuşit să formeze un asemenea cabinet. La 30 martie 1938 a fost cooptat în Consiliul de Coroană. Academia Română s-a onorat desemnându-l la 7 iunie 1923 membru de onoare. Ca o recunoaştere a meritelor excepţionale ale militarului Constantin Prezan, o propunere a guvernului, amplificată în cadrul Parlamentului a devenit lege prin care i-au fost conferite pe timpul vieţii o serie de înlesniri de natură materială şi morală. A fost şef al M. St. M. de la 1 ianuarie 1917 în urma decesului generalului Zottu
Programul cuprinde:
Conferinţă susţinută de profesor Virgiliu Z. Teodorescu, , însoţită de proiecţii şi de comentarea imaginilor.
Conferinţă susţinută de profesor Virgiliu Z. Teodorescu
5. Marţi, 25 ianuarie, orele 17.00
Salonul Literar “Colocviile de Marţi– Eminescu- Unirea- Republica India
...Sociologiceşte, s-a luat ca exemplu de inadaptare cazul lui Eminescu. Însă Eminescu nu este un inadaptat. Nimeni nu este în măsură de a se adapta pe toată întinderea vieţii, ci îşi adună forţele într-un singur punct. Eminescu avea ca direcţie a spiritului său gloria. Nici un român nu şi-a înfăptuit această ţintă mai din plin, încât, în sfera superioară în care vroia să trăiască, poetul Luceafărului este un mare adaptabil, care a trebuit să renunţe prin chiar izbânda lui la mulţumiri mai mărunte, de ordin mai mult pecuniar. Eroii lui Ibsen au această falsă aparenţă de inadaptare. Însă ei sunt nişte adaptaţi superiori, care, urmărind după un plan hotărât realizarea idealului în generaţiile următoare, se abstrag din prezent. Putem oare să numim pe martir un inadaptat? Există o tehnică a martiriului prin care cel rezistent la încercările seculare îşi atinge în mod infailibil ţinta. (George Călinescu)
Calendarul ne aminteşte: 15 ianuarie 1850 – naşterea lui Eminescu, 24 ianuarie 1859 - Unirea Principatelor Române, 26 ianuarie 1950 - India devine republică. Academia Internaţională Mihai Eminescu şi Asociaţia Culturală-Româno Indiană lansează, pe Calderon, sărbătoarea centenarului şi jumătate al lui Rabindranath Tagore. Abia intrat în al doilea an, salonul Colocviile de Marţi exersează, mai departe, bucuria literaturii româneşti şi indiene.
Invitaţi: Dimitrie Vatamaniuc, Nandkishor Pamwar, Nicolae Georgescu, George Astalos, Puşi Dinulescu, Elisabeta Isanos, Mihaela Gligor, Veronica Anghelescu, Gabriela Dumitrescu, Doina Boriceanu, Lucia Negoiţă, Roxana Sorescu, Ana Munteanu, Ioana Feodorov, Daniela Iordache, Carmen Muşat Coman, Mihaela Pârvu, Maria Pomohaci, Ion Dumitrescu, Pan Izverna, Gheorghe Lupaşcu, Gheorghe Vrana, Mircea Coloşenco, Tudor Nedelcea, Mihai Stan, Dan Ţop, Mihai Teodorescu, Neculai Hilohi, Petru Costinescu, Nicolae Tomoniu, Cristian Ţepeş, Sebastian Văduva, Matei Ladea, Cristian Cotarcea
Amfitrion: George Anca
În program:
Comunicări, recital multilingv.
Vor fi lansate cărţi de eminescologie şi indianistică, ediţii, filme documentare, prime audiţii.
6. Vineri, 28 ianuarie, orele 17.00
„Cenaclul ProspectArt” - Organizat de Societatea Română de Science Fiction şi Fantasy
ProspectArt este o iniţiativă a Societăţii Române de Science-Fiction şi Fantasy, care îşi propune astfel, să descopere şi să pregătească viitoarele generaţii de scriitori sau teoreticieni ai mişcării sefe . Sunt aşteptaţi şi invitaţi să participe la şedinţele care vor avea loc lunar, toţi cei care se simt atraşi de fenomenul SF şi F românesc, tinerii scriitori care doresc îndrumare şi ajutor, iubitorii de SF şi F, fani şi profesionişti pentru ca, împreună, să ajutăm la renaşterea şi dezvoltarea acestei arte în România
Înfiinţat în 1986, la Casa de Cultură a sectorului 4 din Bucureşti, din iniţiativa lui Cristian Tudor Popescu, cenaclul ProspectArt a reunit o serie de nume importante ale sefeului românesc din acea vreme, dintre care amintim pe: Dănuţ Ungureanu, Cristian-Mihail Teodorescu, Cristian Tamaş, Marian Truţă, Cristian Lăzărescu, Valentin Dragu, Mihnea Columbeanu, Mihai-Dan Pavelescu, Sorin Ştefănescu, Valerian Stoicescu, Faur Agachi, Czedly Carol, Dorin Mera, Sorin Camner.
Cenaclul ProspectArt a fost unul din polii activi ai sefeului românesc, prin el lansându-se o serie de scriitori, traducători şi critici de valoare. Ca dovadă sunt premiile câştigate de membrii săi la Convenţiile anuale sau la diferite concursuri: Premiul pentru schiţă la Convenţia Naţională 1986 şi Premiul Uniunii Scriitorilor 1987 pentru Marian Truţă, Premiul pentru povestire 1987 pentru Crisitan M. Teodorescu, pentru Premiul Special al Juriului pentru nuvelă 1986 pentru Mihnea Columbeanu, Premiul pentru Nuvelă 1986, Premiul pentru eseu 1986, pentru Cristian Tudor Popescu, Premiul congresului European de Anticipaţie (Montpellier, 1987) pentru Cristian Tudor Popescu, Premiile Helion sau Henri Coandă câştigate de Dănuţ Ungureanu sau Cristian Lăzărescu, premiul pentru traducere 1987 câştigat de Mihai Dan Pavelescu.
În program:
Cristian Mihail Teodorescu - "Oraşul din ceata"
Marian Truţă - "Cumania 2010"
Coordonator Centru,
Prof. Mihaela Popescu
Cenaclul Literar „Octavian Goga”
La 1881, 1 aprilie se naşte la Răşinari, jud. Sibiu, Octavian Goga, întâiul mare poet al generaţiei Unirii de la 1918.
A fost politician de extremă dreaptă, prim- ministrul României şi membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga a avut o bogată actiivitate de gazetar, dramaturg, traducător, poet şi om politic.
Amintindu-ne prestigiul de poet naţional, bard al Transilvaniei asuprite, ne vom strădui să fim la înălţimea idealurilor, care l-au însufleţit în faptele şi creaţia sa literară, cinstindu-i numele şi renumele.
Este ceea ce e primordial necesar să poţi asigura o viaţă perenă unui Cenaclu iar numele său ne va aminti mereu acest adevăr.
Scriitorul Cristian Petricu a publicat încă de pe vremea studenţiei. Până în prezent i-au apărut volumele: ” Pasiuni de hârtie”, „ Viziunea lui Origen asupra lui Iisus”, „ Unghiuri de vedere” şi volumul de aforisme „ Sclipiri pe cerul inimii”, în care exprimă aforistic ganduri despre prietenie, omenie, iubire.
Volumul „ Sclipiri pe cerul inimii”a fost lansat în luna noiembrie la Centrul pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională, ocazie cu care a fost ales preşedinte al Cenaclului literar „Octavian Goga”.
Programul evenimentului cuprinde:
Calendar cultural al lunii ianuarie:
161 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, reliefând perenitatea creaţiei literare a poetului naţional
151 de ani de la Unirea Moldovei cu Muntenia de către Alexandru Ioan Cuza la 24 ianuarie 1859, moment important în crearea României moderne.
Prezintă profesor Virgiliu Z. Teodorescu.
Prezentarea cărţii „Destine ale reginelor frumuseţii”de Vasile Dumitru Fulger, apărută la Editura Ideea Europeană de către scriitorul Geo Călugăru şi invitaţii autorului, lucrarea care, în întregul său este un semnal de alarmă atrăgând atenţia asupra concursurilor de frumuseţe naţionale sau internaţionale care se pot transforma în capcane pline de primejdie.
Prezentarea unui succint profil scriitoricesc al poetului Constantin Mironecsu de către prof. Geo Călugăru
Poetul Constantin Mironecsu prezintă un grupaj din cele mai recente creaţii lirice
Constantin Mironescu, prin creaţia sa lirică dăruie societăţii „... o mărturisire sinceră a iubirii, cu împlinirile şi tristeţile sale, dar şi a aspiraţiei spre absolut ”, după cum Domnia Sa ne dezvăluia în pimul volum de poezii, intitulat „Aproape de stele”, publicat în 2008. A început să scrie încă din adolescenţă, astfel la vârsta de 20 de primăveri scria „Risipite-n lume,/ Visele se adună/ Ca şi pescăruşii/ Mării în furtună”(„Visele se adună”). A publicat volumele de poezii „Gând fără zăbrele”, editura Terra Noastră, Iaşi 2009, „Hoţul de curcubeie”, editura Lider, 2010, volum ce înmănunchează poezii reprezentative din cei 40 de ani de activitate a sa pe tărâmul poeziei.
Referindu-se la cele trei volume publicate de Constantin Mironescu până în prezent, prof. univ. Dr. Victor Stoleru afirmă: „Cele trei volume de poezii ale unui poet plin de har, Constantin Mironescu, ilustrează ideea lui Shakespeare că nu în stele, ci în noi înşine sălăşluieşte viaţa, poeziile versifică adânc şi personal funcţia purificatoare a gestului liric şi calitatea de revelaţie a viziunii artistice. Autorul cultivă o poezie tonică, saturată de natură în toate ipostazele ei. Lectura de poeme oferă generos o diversitate de idei, sentimente, emoţii, proprii făcliei nepotolite a poetului. În genere poezia e străbătută de rezonanţe filozofice acute, stihurile au un suflu vizionar fiind atinse de lumina astrelor imprimându-le o certă valoare astetică.”
Actriţa Doina Ghiţescu va recita 3 poezii din volumul „Hoţul de curcubeie”
Poetul Constantin Mironecsu va prezenta un grupaj de 10 poezii din cele mai recente creaţii ale sale
2. Miercuri, 12 ianuarie, orele 16.00
Cenaclul literar ” Victor Ion Popa”
Victor Ion Popa, cel care dă nume Cenaclului literar, a fost om de teatru şi literat polivalent, care a adus prin opera sa dramatică, regizorală şi pedagogică o contribuţie însemnată la evoluţia teatrului românesc dintre cele două războaie mondiale. S-a dovedit şi un scriitor, de mare talent, autorul unor piese apreciate de marele public precum şi de critica literară.
Membrii urmăresc apariţiile editoriale de poezie, epigrame şi alte lansări de carte.
Fondatorul Cenaclului şi preşedinte este doamna Dr. Crudu Georgeta, vicepreşedinte dl. Ţuţuianu Ion.
Programul evenimentului cuprinde:
Ţuţuianu Ion „Poezii de Mihai Eminescu”
Popescu Mihai „Poezii de Mihai Eminescu”
Grigoriu Florin „Almanahul Eminescu”
Horişcă Vali „Poezii cu subiect religios”
Şerbănescu Mihaela Gabriela „Psihologia vârstelor”
Speteanu Viorel „Unirea Principatelor”
Giurăscu Marin Mihail „Desavârşirea Unirii”
Moment muzical:
Horişcă Aurelia
Teodorescu Florica-Luminiţa- interpretare vioară
Didi Carpovici – interpretare chitară şi voce;
3. Luni, 17 ianuarie, orele 14.00
„Paradigma din perspectiva neuroştiinţelor medicale cognitive”
conferinţă susţinută de dr. Mihai C. Teodorescu
medic primar dermatolog, doctor în filosofie
Dr. Mihai C. Teodorescu este absolvent al Facultăţii de Medicină Generală din Bucureşti şi al Facultăţii de Istorie şi Filosofie, Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca.
În prezent este medic primar dermatolog, pensionar şi Membru al “Societăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti din România”.
Are peste 73 de titluri şi articole publicate în diferite domenii:
Ştiinţe cognitve aplicate în medicină: “Valorile vitale şi morale în practica medicală”, Informaţie şi bioinformaţie
Filosofie teoretică şi socială: “Filosofia nemuririi”, “Valoarea de adevăr în formarea profesională a medicului dermatolog”
Teologie: “Teologia naturală şi etica planificării familiale”, “Valoarea sacrului în medicină”
Medicină interdisciplinară: Unele probleme de psihosociologie medicală în dermatologie; Unele aspecte privind axiologia medicală în dermatologie
Praxis al sintezei filosofice interdisciplinare: Perspectiva praxeologică asupra valorii morale a secretului profesional în dermatologie, Familia în ierarhia axiologică, Unele aspecte actuale ale eticii şi deontologiei instituţiilor mass-media
Programul cuprinde:
„Paradigma din perspectiva neuroştiinţelor medicale cognitive” , conferinţă susţinută de dr. Mihai C. Teodorescu, medic primar dermatolog, doctor în filosofie
4. Miercuri, 19 ianuarie, orele 17.00
150 de la naşterea mareşalului Constantin Prezan
- Conferinţă susţinută de profesor Virgiliu Z. Teodorescu
Constantin PREZAN s-a născut la 27 ianuarie 1861 la Butimanu, jud. Ilfov şi a decedat la 27 august 1943, la Schinetea, jud. Vaslui. Au fost organizate funeralii naţionale fiind înmormântat în curtea casei, în zona dominantă a dealului Rângoasa. A fost pornit din copilărie pe drumul pregătirii şi carierii militare, urcând ierarhic treptele, faptele fiindu-i răsplătite inclusiv prin acordarea gradului de mareşal al României.
A urmat Şcoala de ofiţeri de infanterie şi cavalerie din Bucureşti, promoţia 1880; Şcoala specială de artilerie şi Geniu la Bucureşti, promoţia 1883; Şcoala de aplicaţie de artilerie şi geniu de la Fontainébleau, Franţa, promoţia 1886. Sublocotenent la 1880, căpitan la 1887, colonel la 1901, general de brigadă la 1907, general de divizie la 1914, general de corp de armată la 1917, mareşal la 1930.
A fost trecut în rezervă perioada aprilie-octombrie 1918, reactivat octombrie 1918, trecut în rezervă la 1 aprilie 1920.
În 1880 a fost însumat la Batalionul 2 Geniu. Profesor ajutor, specialitatea fortificaţii, la Şcoala de aplicaţie de artilerie şi geniu din Bucureşti, în 1886, a fost trecut la Regimentul 2 Geniu în 1887. Delegat al Ministerului de Război în Germania în 1890. Specializarea în domeniul geniului l-a situat în rândurile celor care au contribuit efectiv la realizarea sistemului de fortificaţii pentru apărare, denumit în ultimul pătrar de veac XIX „Cetatea Bucureştiului”. A fost în anii 1891-1894 şef de sector pentru realizarea acestor complexe lucrări şi comandantul acesteia în 1896, an când a fost numit la Statul Major Regal. În 1911 a primit comanda brigăzii 13 infanterie. În anul 1913 a participat la cel de al II-lea război balcanic. În 1914 a preluat comanda Corpului de Armată nr. 3, iar în 1915 al Corpului 4. La 14/27 august 1916 a fost desemnat comandant al Armatei de Nord. S-a implicat în apărarea zonei Oituzului în perioada 28 septembrie/11 octombrie-14/27 0ctombrie 1916. De la 9 noiembrie până în decembrie 1916 a comandat grupul de armate „General Prezan” = Armata I-a. A fost coordonator al luptelor pentru apărarea şi asigurarea evacuării Bucureştiului 16/29 noiembrie-20 noiembrie/3 decembrie 1916. De la 5 decembrie la 1 aprilie 1918 a fost numit şef al Marelui Cartier General al Armatei Române. La momentul reluării acţiunilor militare pe frontul românesc a fost numit şef de Stat Major General, din octombrie 1918 până la aprilie 1920. Trecerea în rezervă n-a însemnat şi retragerea din viaţa publică. A fost senator de drept. Prestigiul faptelor, dar mai ales al comportamentului a determinat la moment de greutate pentru ţară să-i fie solicitată participarea efectivă la viaţa politică. În 1930 i-a fost oferită şansa de a conduce un guvern de uniune naţională, însă n-a reuşit să formeze un asemenea cabinet. La 30 martie 1938 a fost cooptat în Consiliul de Coroană. Academia Română s-a onorat desemnându-l la 7 iunie 1923 membru de onoare. Ca o recunoaştere a meritelor excepţionale ale militarului Constantin Prezan, o propunere a guvernului, amplificată în cadrul Parlamentului a devenit lege prin care i-au fost conferite pe timpul vieţii o serie de înlesniri de natură materială şi morală. A fost şef al M. St. M. de la 1 ianuarie 1917 în urma decesului generalului Zottu
Programul cuprinde:
Conferinţă susţinută de profesor Virgiliu Z. Teodorescu, , însoţită de proiecţii şi de comentarea imaginilor.
Conferinţă susţinută de profesor Virgiliu Z. Teodorescu
5. Marţi, 25 ianuarie, orele 17.00
Salonul Literar “Colocviile de Marţi– Eminescu- Unirea- Republica India
...Sociologiceşte, s-a luat ca exemplu de inadaptare cazul lui Eminescu. Însă Eminescu nu este un inadaptat. Nimeni nu este în măsură de a se adapta pe toată întinderea vieţii, ci îşi adună forţele într-un singur punct. Eminescu avea ca direcţie a spiritului său gloria. Nici un român nu şi-a înfăptuit această ţintă mai din plin, încât, în sfera superioară în care vroia să trăiască, poetul Luceafărului este un mare adaptabil, care a trebuit să renunţe prin chiar izbânda lui la mulţumiri mai mărunte, de ordin mai mult pecuniar. Eroii lui Ibsen au această falsă aparenţă de inadaptare. Însă ei sunt nişte adaptaţi superiori, care, urmărind după un plan hotărât realizarea idealului în generaţiile următoare, se abstrag din prezent. Putem oare să numim pe martir un inadaptat? Există o tehnică a martiriului prin care cel rezistent la încercările seculare îşi atinge în mod infailibil ţinta. (George Călinescu)
Calendarul ne aminteşte: 15 ianuarie 1850 – naşterea lui Eminescu, 24 ianuarie 1859 - Unirea Principatelor Române, 26 ianuarie 1950 - India devine republică. Academia Internaţională Mihai Eminescu şi Asociaţia Culturală-Româno Indiană lansează, pe Calderon, sărbătoarea centenarului şi jumătate al lui Rabindranath Tagore. Abia intrat în al doilea an, salonul Colocviile de Marţi exersează, mai departe, bucuria literaturii româneşti şi indiene.
Invitaţi: Dimitrie Vatamaniuc, Nandkishor Pamwar, Nicolae Georgescu, George Astalos, Puşi Dinulescu, Elisabeta Isanos, Mihaela Gligor, Veronica Anghelescu, Gabriela Dumitrescu, Doina Boriceanu, Lucia Negoiţă, Roxana Sorescu, Ana Munteanu, Ioana Feodorov, Daniela Iordache, Carmen Muşat Coman, Mihaela Pârvu, Maria Pomohaci, Ion Dumitrescu, Pan Izverna, Gheorghe Lupaşcu, Gheorghe Vrana, Mircea Coloşenco, Tudor Nedelcea, Mihai Stan, Dan Ţop, Mihai Teodorescu, Neculai Hilohi, Petru Costinescu, Nicolae Tomoniu, Cristian Ţepeş, Sebastian Văduva, Matei Ladea, Cristian Cotarcea
Amfitrion: George Anca
În program:
Comunicări, recital multilingv.
Vor fi lansate cărţi de eminescologie şi indianistică, ediţii, filme documentare, prime audiţii.
6. Vineri, 28 ianuarie, orele 17.00
„Cenaclul ProspectArt” - Organizat de Societatea Română de Science Fiction şi Fantasy
ProspectArt este o iniţiativă a Societăţii Române de Science-Fiction şi Fantasy, care îşi propune astfel, să descopere şi să pregătească viitoarele generaţii de scriitori sau teoreticieni ai mişcării sefe . Sunt aşteptaţi şi invitaţi să participe la şedinţele care vor avea loc lunar, toţi cei care se simt atraşi de fenomenul SF şi F românesc, tinerii scriitori care doresc îndrumare şi ajutor, iubitorii de SF şi F, fani şi profesionişti pentru ca, împreună, să ajutăm la renaşterea şi dezvoltarea acestei arte în România
Înfiinţat în 1986, la Casa de Cultură a sectorului 4 din Bucureşti, din iniţiativa lui Cristian Tudor Popescu, cenaclul ProspectArt a reunit o serie de nume importante ale sefeului românesc din acea vreme, dintre care amintim pe: Dănuţ Ungureanu, Cristian-Mihail Teodorescu, Cristian Tamaş, Marian Truţă, Cristian Lăzărescu, Valentin Dragu, Mihnea Columbeanu, Mihai-Dan Pavelescu, Sorin Ştefănescu, Valerian Stoicescu, Faur Agachi, Czedly Carol, Dorin Mera, Sorin Camner.
Cenaclul ProspectArt a fost unul din polii activi ai sefeului românesc, prin el lansându-se o serie de scriitori, traducători şi critici de valoare. Ca dovadă sunt premiile câştigate de membrii săi la Convenţiile anuale sau la diferite concursuri: Premiul pentru schiţă la Convenţia Naţională 1986 şi Premiul Uniunii Scriitorilor 1987 pentru Marian Truţă, Premiul pentru povestire 1987 pentru Crisitan M. Teodorescu, pentru Premiul Special al Juriului pentru nuvelă 1986 pentru Mihnea Columbeanu, Premiul pentru Nuvelă 1986, Premiul pentru eseu 1986, pentru Cristian Tudor Popescu, Premiul congresului European de Anticipaţie (Montpellier, 1987) pentru Cristian Tudor Popescu, Premiile Helion sau Henri Coandă câştigate de Dănuţ Ungureanu sau Cristian Lăzărescu, premiul pentru traducere 1987 câştigat de Mihai Dan Pavelescu.
În program:
Cristian Mihail Teodorescu - "Oraşul din ceata"
Marian Truţă - "Cumania 2010"
Coordonator Centru,
Prof. Mihaela Popescu
