Acasa
1. Marti, 07 decembrie, orele 16.00
Cenaclul Literar „Octavian Goga”
La 1881, 1 aprilie se naşte la Răşinari, jud. Sibiu, Octavian Goga, întâiul mare poet al generaţiei Unirii de la 1918.
A fost politician de extremă dreaptă, prim- ministrul României şi membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga a avut o bogată actiivitate de gazetar, dramaturg, traducător, poet şi om politic.
Amintindu-ne prestigiul de poet naţional, bard al Transilvaniei asuprite, ne vom strădui să fim la înălţimea idealurilor, care l-au însufleţit în faptele şi creaţia sa literară, cinstindu-i numele şi renumele.
Este ceea ce e primordial necesar să poţi asigura o viaţă perenă unui Cenaclu iar numele său ne va aminti mereu acest adevăr.
Scriitorul Cristian Petricu a publicat încă de pe vremea studenţiei. Până în prezent i-au apărut volumele: ” Pasiuni de hârtie”, „ Viziunea lui Origen asupra lui Iisus”, „ Unghiuri de vedere” şi volumul de aforisme „ Sclipiri pe cerul inimii”, în care exprimă aforistic ganduri despre prietenie, omenie, iubire.
Volumul „ Sclipiri pe cerul inimii”a fost lansat în luna noiembrie la Centrul pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională, ocazie cu care a fost ales preşedinte al Cenaclului literar „Octavian Goga”.
Programul evenimentului cuprinde:
Calendar cultural al lunii decembrie, conţinând o succintă prezentarea a principalelor evenimente petrecute în această lună, precum şi a personalităţilor născute sau trecute în eternitate:
20 de ani de la stabilirea de către Adunarea Generală a O.N.U. a datei de 1 Octombrie, drept Zi Internaţională a oamenilor Vârstnici (14 Octombrie 1990)
92 de ani de la naşterea genialului actor de teatru şi film Radu Beligan (14 decembrie 1918)
105 ani de la naşterea lui Dionisie M. Pippidi: epigrafist, specialist în arhivistică (17 decembrie 1905)
91 de ani de la deschiderea primului Parlament al României Mari, prezidat de Nicolae Iorga (29 decembrie)
158 de ani de la inaugurarea, la Bucureşti, a Teatrului cel Mare, viitorul Teatru Naţional (31 decembrie 1852)
Prezintă prof. Floarea Necşoiu
Eveniment editorial: prezentarea cărţii „Portrete în peniţă” a scriitorului Florentin Popescu, nume proeminent al literaturii române de astăzi, apărută la Editura „RawexComs”.
„La această primă persoană”, cum îi place s-o numească scriitorul, ne propunem o suită de întâlniri fascinante, cu nume de rezonanţă ale culturii naţionale, unele devenite amintiri de neuitat, altele prezenţe viguroase în peisajul contemporan al acesteia. Din prima categorie, amintim câteva: George Sbârcea, Gheorghe Tomozei, Al. Piru, Dan Sântimbreanu, Vasile Blendea ş.a. Din cea de a doua categorie îi amintim pe: Florin Constantinescu, George Arion, Passionaria Stoicescu, Aurelia Goci, Radu Cârneci, Ion Gheorghe, dumitru Radu Popescu ş.a.
Prezintă prof. Geo Călugăru.
Vă propun, azi, doi titani,/Ce vor trăi noian de ani/Fiindcă aşa cum am mai spus/Umorul nu cunoaşte apus//. Este vorba despre, maeştrii epigramei româneşti de astăzi, George Zarafu şi Gheorghe Grosu, într-un duel epigramatic cu scântei şi cu buchete de epigrame de o mare diversitate tematică. Prin urmare, o oră de bună dispoziţie, de bine meritată relaxare, care va stârni, replici pe măsură din partea participanţilor.
2. Miercuri, 08 decembrie, orele 16.00
Cenaclul literar ” Victor Ion Popa”
Victor Ion Popa, cel care dă nume Cenaclului literar, a fost om de teatru şi literat polivalent, care a adus prin opera sa dramatică, regizorală şi pedagogică o contribuţie însemnată la evoluţia teatrului românesc dintre cele două războaie mondiale. S-a dovedit şi un scriitor, de mare talent, autorul unor piese apreciate de marele public precum şi de critica literară.
Membrii urmăresc apariţiile editoriale de poezie, epigrame şi alte lansări de carte.
Fondatorul Cenaclului şi preşedinte este doamna Dr. Crudu Georgeta, vicepreşedinte dl. Ţuţuianu Ion.
Programul evenimentului cuprinde:
Ţuţuianu Ion „Vinovăţia colectivă pentru declinul economiei”
Viorel Speteanu „Vlaicu Vodă”
Mariana Ivănescu „ Români care au contribuit la cunoaşterea Terrei”, invenţii şi inventatori
Constantin Mironescu „Hoţul de curcubee”
Maria Relly Niculescu – poezi în primă audiţie
Vali Horisca – poezii diverse pentru luna decembrie
Florin Grigoriu „Suflet de zburător”- cărţi la 100 de ani de aviaţie Românească
Mihai Drobotă – poezii de Ion Pribeagu
Mihai Popescu – aforisme, fragmente de proză (Anthony de Mello)
Moment muzical:
Horişcă Aurelia - interpretare colinde
Didi Carpovici – interpretare chitară şi voce;
3. Luni, 13 decembrie, orele 16.00
I25 de ani de la naşterea Lidyei KOTZEBUE
- Conferinţă susţinută de profesor Virgiliu Z. Teodorescu
La naştere Lydia Nicolae Suchanov, căsătorită cu ofiţerul Gladky, decedat pe front, recăsătorită cu generalul Pavel Ernest Kotzebue / (9 decembrie 1885, Saratov, Rusia – 13 iulie 1944, Moara Domnească, comuna Găneasa, jud. Ilfov, mormântul în faţa bisericii). După venirea în România s-a dedicat creaţiei artistice participând la expoziţii colective şi personale. Realizatoare a unor busturi ale unor personalităţi ale ştiinţei şi culturii precum şi din domeniul aviaţiei, a primit din partea comitetului de iniţiativă, în ultimă instanţă, misiunea de a realiza modelarea componentelor monumentului Eroilor Aerului, inaugurat la 20 iulie 1935. După decenii au fost formulate pretenţii asupra paternităţii, Iosif Fekete atribuindu-şi calitatea de autor al monumentului, după o mică machetă realizată de Lydia Kotzebue. Fără a cerceta documentele epocii au fost acceptate aserţiunile acestuia, ignorându-se studierea problemei în evoluţia ei.
Profesorul Virgiliu Z. Teodorescu, este membru în Comitetul de coordonare a Comisiei de Istoria Oraşelor din cadrul Academiei Române şi fost membru în Comisia Monumentelor de For Public din cadrul Ministerului Culturii şi al Cultelor; istoric de artă, predilect al monumentelor de For Public şi Artist plastic.
În cei 40 de ani de activitate pe lângă cărţile şi studiile publicate şi de activitatea de muzeograf, s-a preocupat în mod predilect şi de cercetarea istoriei monumentelor de for public
Programul cuprinde:
Conferinţă susţinută de profesor Virgiliu Z. Teodorescu, , însoţită de proiecţii şi de comentarea imaginilor.
4. Marti, 14 decembrie, orelr 17.00
Salonul Literar “Colocviile de Marţi - ALFRED DE MUSSET 200 – NICOLAE LABIŞ 75”
Universalizarea bicentenarelor muzicale ale lui Chopin şi Schumann face loc şi literaturii de aceeaşi vârstă şi romantism prin Alfred de Musset la cea de-a 200-a aniversare.
După premiera de acum 180 de ani – Paris 1 decembrie 1830, la Odeon – ne vom bucura aici de lectura în premieră a traducerii piesei musettiene Noapte la Veneţia sau Nunta Laurettei, în româneşte de Puşi Dinulescu, cu concursul actorilor Delia Seceleanu, Gheorghe Dănilă, Cristian Mociu, Cornel Ciupercescu, Candid Stoica.
La 75 de ani de la naşterea poetului Nicolae Labiş, sora sa, Margareta, va recita Moartea Căprioarei. Neuitând că, în ziua de Crăciun, s-a născut şi Vladimir Ghika (25 decembrie 1873 – 16 mai 1954).
Invitaţi: Valeria Sitaru, Elisabeta Isanos, Margareta Labiş, Sorana Georgescu-Gorjan, Aluna Nottara-Bejan, Marcel Petrişor, George Astalos, Puşi Dinulescu, Vasile Menzel, Ana Munteanu, Lucia Negoiţă, Anca Mateescu, Veronica Anghelescu, Mircea Coloşenco; Florin Deac, Silvian Floarea, Adina Georgescu-Obrocea, Sorin Stratilat, Pan Izverna, Andrei Nestorescu, Walter Mărăcineanu.
Amfitrion: Dr. George Anca
În program:
Noapte la Veneţia sau Nunta Laurettei de Alfred de Musset.
Traducere: Puşi Dinulescu
Distribuţie:
• Prinţul: Alex. Răbulea
• Marchizul: Alex. Minculescu
• Razzeta: Ionuţ Iftimiciuc
• Secretarul: Ştefan Pavel
• Lauretta: Ana Udroiu
• O femeie: Maria Panainte
• Altă femeie: Ruxi Grecu
• O tânără: Mădălina Oprescu
Margareta Labiş: Moartea căprioarei de Nicolae Labiş
Marcel Petrişor: Confesiuni 80
Lansări de carte:
Partea nimănui de George Anca, Ed. Bibliotheca, 2010
De ce nu sunt ateu de Cristian Mihai Pomohaci, ed. Perpessicius
5. Miercuri, 15 decembrie, orele 16.00
„Moş Crăciun- colinde şi cântece de iarnă”,
Eveniment organizat de Atelierul de „Arte vizuale” din cadrul Centrului pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională, coordonat de dna profesor Utto Svetlana
Invitaţi: grupul vocal „ ORANGEPLAY”, condus de dna profesor Cristina Livezeanu, grupul „SURÂS”, condus de dna profesor Bianca Apolozan, formaţii ce fac parte din Clubul Copiilor, sector 6, Bucureşti şi grupul „ARMONIA”, condus de dna prof. Ana Tănăsescu de la Palatul Naţional al Copiilor
Dragi oaspeţi, copilul din sufletul nostru se întreabă în fiecare an „Oare ce anotimp îmi place cel mai mult?”....
Primăvara? Înfloresc copacii şi în aer zboară păsărele şi fluturi graţioşi.
Vara? Soarele dogoreşte şi ne cheamă în vacanţă la munte sau la mare...
Toamna? Ne întoarcem la şcoală cu bucuria revederii prietenilor şi ne înfruptăm din bunătăţile recoltei.
Iarna? Scoatem săniuţa adormită şi ne dăm pe derdeluş. Zăpada îmbracă cu alb oraşe şi sate.
Copiii aşteaptă cu nasurile lipite de geam....
Aţi fost cuminţi tot anul?...
Vine, vine Moş Crăciun!
Bradul este pregătit! În această seară magică vrem să ne bucurăm împreună cântând, dansând şi admirând creaţiile membrilor Centrului şi ale copiilor talentaţi în arte plastice invitaţi la eveniment: astfel, vă prezentăm colecţia de “Calendare 2011” dorindu-vă “AN FERICIT!”.
Lucrările de grafică pentru expoziţia de “Calendare 2011” au ca temă “Compoziţia plastică în patru timpi”, iar ca subiect “Anul viitor”, coordonator dna. Prof. Utto Svetlana.
Pentru Sărbătorile înmiresmate ale iernii, d.na profesor Svetlana Utto vă sugerează mici cadouri pentru cei dragi : obiecte pictate manual (ceşti, farfurioare, boluri) din care puteţi savura ceaiul sau cafeaua la gura sobei…..
Prietenii noştrii, copiii din Grupul Vocal “OrangePlay” condus de dna. prof. Cristina Livezeanu şi Grupul “Armonia” de la Palatul Naţional al Copiilor condus de dna prof. Ana Tănăsescu îl întâmpină pe “Moş” cu cântece de iarnă şi colinde.
Grupul de dans “SURÂS” coordonat de dna prof. Bianca Apolozan ne adună în jurul bradului împodobit strălucitor cu o demonstraţie de energie ritmică.
Dna. Silvia Ciubotaru, meşter popular ne aduce aminte de şezători şi de cozonacii bunicuţei de la ţară, oferindu-ne reţete culinare tradiţionale.
Dna. Mateica Rodica, membra Centrului nostru ne surprinde cu delicatele obiecte realizate din hârtie colorată “Jucării pentru pomul de iarnă ”
În această atmosferă de sărbătoare vă urăm tuturor
SĂRBĂTORI FERICITE!
6. Vineri, 17 decembrie, orele 17.00
„Cenaclul ProspectArt” - Organizat de Societatea Română de Science Fiction şi Fantasy
ProspectArt este o iniţiativă a Societăţii Române de Science-Fiction şi Fantasy, care îşi propune astfel, să descopere şi să pregătească viitoarele generaţii de scriitori sau teoreticieni ai mişcării sefe . Sunt aşteptaţi şi invitaţi să participe la şedinţele care vor avea loc lunar, toţi cei care se simt atraşi de fenomenul SF şi F românesc, tinerii scriitori care doresc îndrumare şi ajutor, iubitorii de SF şi F, fani şi profesionişti pentru ca, împreună, să ajutăm la renaşterea şi dezvoltarea acestei arte în România
Înfiinţat în 1986, la Casa de Cultură a sectorului 4 din Bucureşti, din iniţiativa lui Cristian Tudor Popescu, cenaclul ProspectArt a reunit o serie de nume importante ale sefeului românesc din acea vreme, dintre care amintim pe: Dănuţ Ungureanu, Cristian-Mihail Teodorescu, Cristian Tamaş, Marian Truţă, Cristian Lăzărescu, Valentin Dragu, Mihnea Columbeanu, Mihai-Dan Pavelescu, Sorin Ştefănescu, Valerian Stoicescu, Faur Agachi, Czedly Carol, Dorin Mera, Sorin Camner.
Cenaclul ProspectArt a fost unul din polii activi ai sefeului românesc, prin el lansându-se o serie de scriitori, traducători şi critici de valoare. Ca dovadă sunt premiile câştigate de membrii săi la Convenţiile anuale sau la diferite concursuri: Premiul pentru schiţă la Convenţia Naţională 1986 şi Premiul Uniunii Scriitorilor 1987 pentru Marian Truţă, Premiul pentru povestire 1987 pentru Crisitan M. Teodorescu, pentru Premiul Special al Juriului pentru nuvelă 1986 pentru Mihnea Columbeanu, Premiul pentru Nuvelă 1986, Premiul pentru eseu 1986, pentru Cristian Tudor Popescu, Premiul congresului European de Anticipaţie (Montpellier, 1987) pentru Cristian Tudor Popescu, Premiile Helion sau Henri Coandă câştigate de Dănuţ Ungureanu sau Cristian Lăzărescu, premiul pentru traducere 1987 câştigat de Mihai Dan Pavelescu.
Invitaţi:
Rodica Bretin şi Dan Apostol
Camelia şi Dan Ursuleanu
Prezentări : Cristian Tamaş, preşdintele cenaclului ProspectArt.
Coordonator Centru,
Prof. Mihaela Popescu
Cenaclul Literar „Octavian Goga”
La 1881, 1 aprilie se naşte la Răşinari, jud. Sibiu, Octavian Goga, întâiul mare poet al generaţiei Unirii de la 1918.
A fost politician de extremă dreaptă, prim- ministrul României şi membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga a avut o bogată actiivitate de gazetar, dramaturg, traducător, poet şi om politic.
Amintindu-ne prestigiul de poet naţional, bard al Transilvaniei asuprite, ne vom strădui să fim la înălţimea idealurilor, care l-au însufleţit în faptele şi creaţia sa literară, cinstindu-i numele şi renumele.
Este ceea ce e primordial necesar să poţi asigura o viaţă perenă unui Cenaclu iar numele său ne va aminti mereu acest adevăr.
Scriitorul Cristian Petricu a publicat încă de pe vremea studenţiei. Până în prezent i-au apărut volumele: ” Pasiuni de hârtie”, „ Viziunea lui Origen asupra lui Iisus”, „ Unghiuri de vedere” şi volumul de aforisme „ Sclipiri pe cerul inimii”, în care exprimă aforistic ganduri despre prietenie, omenie, iubire.
Volumul „ Sclipiri pe cerul inimii”a fost lansat în luna noiembrie la Centrul pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională, ocazie cu care a fost ales preşedinte al Cenaclului literar „Octavian Goga”.
Programul evenimentului cuprinde:
Calendar cultural al lunii decembrie, conţinând o succintă prezentarea a principalelor evenimente petrecute în această lună, precum şi a personalităţilor născute sau trecute în eternitate:
20 de ani de la stabilirea de către Adunarea Generală a O.N.U. a datei de 1 Octombrie, drept Zi Internaţională a oamenilor Vârstnici (14 Octombrie 1990)
92 de ani de la naşterea genialului actor de teatru şi film Radu Beligan (14 decembrie 1918)
105 ani de la naşterea lui Dionisie M. Pippidi: epigrafist, specialist în arhivistică (17 decembrie 1905)
91 de ani de la deschiderea primului Parlament al României Mari, prezidat de Nicolae Iorga (29 decembrie)
158 de ani de la inaugurarea, la Bucureşti, a Teatrului cel Mare, viitorul Teatru Naţional (31 decembrie 1852)
Prezintă prof. Floarea Necşoiu
Eveniment editorial: prezentarea cărţii „Portrete în peniţă” a scriitorului Florentin Popescu, nume proeminent al literaturii române de astăzi, apărută la Editura „RawexComs”.
„La această primă persoană”, cum îi place s-o numească scriitorul, ne propunem o suită de întâlniri fascinante, cu nume de rezonanţă ale culturii naţionale, unele devenite amintiri de neuitat, altele prezenţe viguroase în peisajul contemporan al acesteia. Din prima categorie, amintim câteva: George Sbârcea, Gheorghe Tomozei, Al. Piru, Dan Sântimbreanu, Vasile Blendea ş.a. Din cea de a doua categorie îi amintim pe: Florin Constantinescu, George Arion, Passionaria Stoicescu, Aurelia Goci, Radu Cârneci, Ion Gheorghe, dumitru Radu Popescu ş.a.
Prezintă prof. Geo Călugăru.
Vă propun, azi, doi titani,/Ce vor trăi noian de ani/Fiindcă aşa cum am mai spus/Umorul nu cunoaşte apus//. Este vorba despre, maeştrii epigramei româneşti de astăzi, George Zarafu şi Gheorghe Grosu, într-un duel epigramatic cu scântei şi cu buchete de epigrame de o mare diversitate tematică. Prin urmare, o oră de bună dispoziţie, de bine meritată relaxare, care va stârni, replici pe măsură din partea participanţilor.
2. Miercuri, 08 decembrie, orele 16.00
Cenaclul literar ” Victor Ion Popa”
Victor Ion Popa, cel care dă nume Cenaclului literar, a fost om de teatru şi literat polivalent, care a adus prin opera sa dramatică, regizorală şi pedagogică o contribuţie însemnată la evoluţia teatrului românesc dintre cele două războaie mondiale. S-a dovedit şi un scriitor, de mare talent, autorul unor piese apreciate de marele public precum şi de critica literară.
Membrii urmăresc apariţiile editoriale de poezie, epigrame şi alte lansări de carte.
Fondatorul Cenaclului şi preşedinte este doamna Dr. Crudu Georgeta, vicepreşedinte dl. Ţuţuianu Ion.
Programul evenimentului cuprinde:
Ţuţuianu Ion „Vinovăţia colectivă pentru declinul economiei”
Viorel Speteanu „Vlaicu Vodă”
Mariana Ivănescu „ Români care au contribuit la cunoaşterea Terrei”, invenţii şi inventatori
Constantin Mironescu „Hoţul de curcubee”
Maria Relly Niculescu – poezi în primă audiţie
Vali Horisca – poezii diverse pentru luna decembrie
Florin Grigoriu „Suflet de zburător”- cărţi la 100 de ani de aviaţie Românească
Mihai Drobotă – poezii de Ion Pribeagu
Mihai Popescu – aforisme, fragmente de proză (Anthony de Mello)
Moment muzical:
Horişcă Aurelia - interpretare colinde
Didi Carpovici – interpretare chitară şi voce;
3. Luni, 13 decembrie, orele 16.00
I25 de ani de la naşterea Lidyei KOTZEBUE
- Conferinţă susţinută de profesor Virgiliu Z. Teodorescu
La naştere Lydia Nicolae Suchanov, căsătorită cu ofiţerul Gladky, decedat pe front, recăsătorită cu generalul Pavel Ernest Kotzebue / (9 decembrie 1885, Saratov, Rusia – 13 iulie 1944, Moara Domnească, comuna Găneasa, jud. Ilfov, mormântul în faţa bisericii). După venirea în România s-a dedicat creaţiei artistice participând la expoziţii colective şi personale. Realizatoare a unor busturi ale unor personalităţi ale ştiinţei şi culturii precum şi din domeniul aviaţiei, a primit din partea comitetului de iniţiativă, în ultimă instanţă, misiunea de a realiza modelarea componentelor monumentului Eroilor Aerului, inaugurat la 20 iulie 1935. După decenii au fost formulate pretenţii asupra paternităţii, Iosif Fekete atribuindu-şi calitatea de autor al monumentului, după o mică machetă realizată de Lydia Kotzebue. Fără a cerceta documentele epocii au fost acceptate aserţiunile acestuia, ignorându-se studierea problemei în evoluţia ei.
Profesorul Virgiliu Z. Teodorescu, este membru în Comitetul de coordonare a Comisiei de Istoria Oraşelor din cadrul Academiei Române şi fost membru în Comisia Monumentelor de For Public din cadrul Ministerului Culturii şi al Cultelor; istoric de artă, predilect al monumentelor de For Public şi Artist plastic.
În cei 40 de ani de activitate pe lângă cărţile şi studiile publicate şi de activitatea de muzeograf, s-a preocupat în mod predilect şi de cercetarea istoriei monumentelor de for public
Programul cuprinde:
Conferinţă susţinută de profesor Virgiliu Z. Teodorescu, , însoţită de proiecţii şi de comentarea imaginilor.
4. Marti, 14 decembrie, orelr 17.00
Salonul Literar “Colocviile de Marţi - ALFRED DE MUSSET 200 – NICOLAE LABIŞ 75”
Universalizarea bicentenarelor muzicale ale lui Chopin şi Schumann face loc şi literaturii de aceeaşi vârstă şi romantism prin Alfred de Musset la cea de-a 200-a aniversare.
După premiera de acum 180 de ani – Paris 1 decembrie 1830, la Odeon – ne vom bucura aici de lectura în premieră a traducerii piesei musettiene Noapte la Veneţia sau Nunta Laurettei, în româneşte de Puşi Dinulescu, cu concursul actorilor Delia Seceleanu, Gheorghe Dănilă, Cristian Mociu, Cornel Ciupercescu, Candid Stoica.
La 75 de ani de la naşterea poetului Nicolae Labiş, sora sa, Margareta, va recita Moartea Căprioarei. Neuitând că, în ziua de Crăciun, s-a născut şi Vladimir Ghika (25 decembrie 1873 – 16 mai 1954).
Invitaţi: Valeria Sitaru, Elisabeta Isanos, Margareta Labiş, Sorana Georgescu-Gorjan, Aluna Nottara-Bejan, Marcel Petrişor, George Astalos, Puşi Dinulescu, Vasile Menzel, Ana Munteanu, Lucia Negoiţă, Anca Mateescu, Veronica Anghelescu, Mircea Coloşenco; Florin Deac, Silvian Floarea, Adina Georgescu-Obrocea, Sorin Stratilat, Pan Izverna, Andrei Nestorescu, Walter Mărăcineanu.
Amfitrion: Dr. George Anca
În program:
Noapte la Veneţia sau Nunta Laurettei de Alfred de Musset.
Traducere: Puşi Dinulescu
Distribuţie:
• Prinţul: Alex. Răbulea
• Marchizul: Alex. Minculescu
• Razzeta: Ionuţ Iftimiciuc
• Secretarul: Ştefan Pavel
• Lauretta: Ana Udroiu
• O femeie: Maria Panainte
• Altă femeie: Ruxi Grecu
• O tânără: Mădălina Oprescu
Margareta Labiş: Moartea căprioarei de Nicolae Labiş
Marcel Petrişor: Confesiuni 80
Lansări de carte:
Partea nimănui de George Anca, Ed. Bibliotheca, 2010
De ce nu sunt ateu de Cristian Mihai Pomohaci, ed. Perpessicius
5. Miercuri, 15 decembrie, orele 16.00
„Moş Crăciun- colinde şi cântece de iarnă”,
Eveniment organizat de Atelierul de „Arte vizuale” din cadrul Centrului pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională, coordonat de dna profesor Utto Svetlana
Invitaţi: grupul vocal „ ORANGEPLAY”, condus de dna profesor Cristina Livezeanu, grupul „SURÂS”, condus de dna profesor Bianca Apolozan, formaţii ce fac parte din Clubul Copiilor, sector 6, Bucureşti şi grupul „ARMONIA”, condus de dna prof. Ana Tănăsescu de la Palatul Naţional al Copiilor
Dragi oaspeţi, copilul din sufletul nostru se întreabă în fiecare an „Oare ce anotimp îmi place cel mai mult?”....
Primăvara? Înfloresc copacii şi în aer zboară păsărele şi fluturi graţioşi.
Vara? Soarele dogoreşte şi ne cheamă în vacanţă la munte sau la mare...
Toamna? Ne întoarcem la şcoală cu bucuria revederii prietenilor şi ne înfruptăm din bunătăţile recoltei.
Iarna? Scoatem săniuţa adormită şi ne dăm pe derdeluş. Zăpada îmbracă cu alb oraşe şi sate.
Copiii aşteaptă cu nasurile lipite de geam....
Aţi fost cuminţi tot anul?...
Vine, vine Moş Crăciun!
Bradul este pregătit! În această seară magică vrem să ne bucurăm împreună cântând, dansând şi admirând creaţiile membrilor Centrului şi ale copiilor talentaţi în arte plastice invitaţi la eveniment: astfel, vă prezentăm colecţia de “Calendare 2011” dorindu-vă “AN FERICIT!”.
Lucrările de grafică pentru expoziţia de “Calendare 2011” au ca temă “Compoziţia plastică în patru timpi”, iar ca subiect “Anul viitor”, coordonator dna. Prof. Utto Svetlana.
Pentru Sărbătorile înmiresmate ale iernii, d.na profesor Svetlana Utto vă sugerează mici cadouri pentru cei dragi : obiecte pictate manual (ceşti, farfurioare, boluri) din care puteţi savura ceaiul sau cafeaua la gura sobei…..
Prietenii noştrii, copiii din Grupul Vocal “OrangePlay” condus de dna. prof. Cristina Livezeanu şi Grupul “Armonia” de la Palatul Naţional al Copiilor condus de dna prof. Ana Tănăsescu îl întâmpină pe “Moş” cu cântece de iarnă şi colinde.
Grupul de dans “SURÂS” coordonat de dna prof. Bianca Apolozan ne adună în jurul bradului împodobit strălucitor cu o demonstraţie de energie ritmică.
Dna. Silvia Ciubotaru, meşter popular ne aduce aminte de şezători şi de cozonacii bunicuţei de la ţară, oferindu-ne reţete culinare tradiţionale.
Dna. Mateica Rodica, membra Centrului nostru ne surprinde cu delicatele obiecte realizate din hârtie colorată “Jucării pentru pomul de iarnă ”
În această atmosferă de sărbătoare vă urăm tuturor
SĂRBĂTORI FERICITE!
6. Vineri, 17 decembrie, orele 17.00
„Cenaclul ProspectArt” - Organizat de Societatea Română de Science Fiction şi Fantasy
ProspectArt este o iniţiativă a Societăţii Române de Science-Fiction şi Fantasy, care îşi propune astfel, să descopere şi să pregătească viitoarele generaţii de scriitori sau teoreticieni ai mişcării sefe . Sunt aşteptaţi şi invitaţi să participe la şedinţele care vor avea loc lunar, toţi cei care se simt atraşi de fenomenul SF şi F românesc, tinerii scriitori care doresc îndrumare şi ajutor, iubitorii de SF şi F, fani şi profesionişti pentru ca, împreună, să ajutăm la renaşterea şi dezvoltarea acestei arte în România
Înfiinţat în 1986, la Casa de Cultură a sectorului 4 din Bucureşti, din iniţiativa lui Cristian Tudor Popescu, cenaclul ProspectArt a reunit o serie de nume importante ale sefeului românesc din acea vreme, dintre care amintim pe: Dănuţ Ungureanu, Cristian-Mihail Teodorescu, Cristian Tamaş, Marian Truţă, Cristian Lăzărescu, Valentin Dragu, Mihnea Columbeanu, Mihai-Dan Pavelescu, Sorin Ştefănescu, Valerian Stoicescu, Faur Agachi, Czedly Carol, Dorin Mera, Sorin Camner.
Cenaclul ProspectArt a fost unul din polii activi ai sefeului românesc, prin el lansându-se o serie de scriitori, traducători şi critici de valoare. Ca dovadă sunt premiile câştigate de membrii săi la Convenţiile anuale sau la diferite concursuri: Premiul pentru schiţă la Convenţia Naţională 1986 şi Premiul Uniunii Scriitorilor 1987 pentru Marian Truţă, Premiul pentru povestire 1987 pentru Crisitan M. Teodorescu, pentru Premiul Special al Juriului pentru nuvelă 1986 pentru Mihnea Columbeanu, Premiul pentru Nuvelă 1986, Premiul pentru eseu 1986, pentru Cristian Tudor Popescu, Premiul congresului European de Anticipaţie (Montpellier, 1987) pentru Cristian Tudor Popescu, Premiile Helion sau Henri Coandă câştigate de Dănuţ Ungureanu sau Cristian Lăzărescu, premiul pentru traducere 1987 câştigat de Mihai Dan Pavelescu.
Invitaţi:
Rodica Bretin şi Dan Apostol
Camelia şi Dan Ursuleanu
Prezentări : Cristian Tamaş, preşdintele cenaclului ProspectArt.
Coordonator Centru,
Prof. Mihaela Popescu
