Acasa
Un studiu realizat de Compartimentul Servicii Publice Judeţene şi Monitorizare Instituţii de Învăţământ şi Cultură (CSPJMIIC) al consiliului judeţean, împreună cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Vâlcea, arată că, în judeţ, multe cămine culturale sunt la pământ. Studiul s-a făcut pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare a culturii în Vâlcea, în perioada 2008-2013. Conform documentaţiei realizate, în prezent, în judeţ există nouă case de cultură, una municipală, una comunală, şapte orăşeneşti şi 129 de cămine culturale care sunt coordonate de CJCPCT Vâlcea. La acestea se adaugă şi Casa de Cultură a Sindicatelor din Râmnicu Vâlcea.
Doar câteva instituţii mai funcţionează
În prezent, au activitate căminele culturale din Râmnicu Vâlcea, Drăgăşani, Călimăneşti, Horezu, Băbeni şi câteva din mediul rural, din comunele: Vaideeni, Voineasa, Runcu, Pietrari, Prundeni, Creţeni şi Costeşti. „Folosim căminul cultural din centrul localităţii Runcu. Aici au loc spectacole cu specific ţărănesc. Organizăm manifestări de Crăciun şi de Paşte, hore săteşti, ca să nu ne pierdem tradiţia. Totodată, ţinem aici şi dezbateri publice, la care participă cetăţenii“, a spus Maria Dina, primarul comunei Runcu. Aceasta susţine că imobilul este util pentru localitate, dar, din păcate, din cauza precipitaţiilor abundente care au căzut în zonă în 2004-2005, au avut loc alunecări de teren, din cauza cărora pereţii clădirii s-au fisurat şi au nevoie de consolidare. Pentru lucrări este nevoie de 130.000 de euro.
Căminele pot fi salvate
Mircea Monu, reprezentantul CSPJMIIC al CJ Vâlcea, a spus că sediile celor mai multe cămine culturale care există în judeţ se află într-o stare critică. „Au infrastructura în stare avansată de degradare. După 1989, autorităţile administraţiei publice nu au avut resurse suficiente pentru a menţine aceste clădiri şi pentru a subvenţiona cultura. Pe de altă parte, şi consumatorii de cultură au fost afectaţi de nivelul scăzut de trai. Se observă, totodată, o scădere drastică a numărului de spectatori la activităţile culturale şi a celui de cititori“, a declarat Mircea Monu.
În prezent, zece localităţi din Vâlcea nu au cămine culturale. În Alunu, Amărăşti şi Copăceni, construirea unui aşezământ cultural a început în urmă cu 13 ani, dar investiţiile sunt şi astăzi nefinalizate. Localităţile Dănicei şi Măciuca au avut cămine culturale, dar imobilele au fost distruse. În Lăcusteni şi Titeşti nu există un aşezământ de cultură, pentru că localităţile sunt nou-înfiinţate. În Livezi au existat astfel de instituţii, dar imobilele arată ca nişte ruine. La Milcoiu, clădirea a fost retrocedată fostului proprietar, iar la Pesceana există un proiect pentru transformarea unei şcoli din centrul localităţii în cămin cultural.
Din cele 129 de cămine culturale existente, 14 au nevoie de reabilitare urgentă. Au nevoie de consolidare şi reabilitare câte două imobile din Budeşti, Glăvile şi Livezi, şi câte unul din Creţeni, Frânceşti, Goleşti, Guşoeni, Mitrofani, Orleşti, Sineşti şi Călimăneşti. „Aceste cămine pot fi salvate numai prin Programul Naţional de Reabilitare a aşezămintelor culturale, iniţiat de guvern, care constituie o oportunitate pentru rezolvarea deficienţelor de infrastructură. Noi trebuie să întocmim şi să depunem proiecte ca să obţinem fonduri pentru reabilitarea şi dotarea imobilelor, pentru finalizarea construcţiilor de acest gen ori pentru construirea unor sedii noi“, a precizat Dumitru Buşe, preşedintele CJ Vâlcea.
Chiar dacă nu prea se mai fac serbări, multe cămine culturale sunt folosite în mediul rural ca săli festive pentru nunţi şi botezuri, fiind închiriate de consiliile locale pe sume mici.
Alina STATE - FULGER
(preluat din "Gazeta de Sud", 5 mai 2008)
Doar câteva instituţii mai funcţionează
În prezent, au activitate căminele culturale din Râmnicu Vâlcea, Drăgăşani, Călimăneşti, Horezu, Băbeni şi câteva din mediul rural, din comunele: Vaideeni, Voineasa, Runcu, Pietrari, Prundeni, Creţeni şi Costeşti. „Folosim căminul cultural din centrul localităţii Runcu. Aici au loc spectacole cu specific ţărănesc. Organizăm manifestări de Crăciun şi de Paşte, hore săteşti, ca să nu ne pierdem tradiţia. Totodată, ţinem aici şi dezbateri publice, la care participă cetăţenii“, a spus Maria Dina, primarul comunei Runcu. Aceasta susţine că imobilul este util pentru localitate, dar, din păcate, din cauza precipitaţiilor abundente care au căzut în zonă în 2004-2005, au avut loc alunecări de teren, din cauza cărora pereţii clădirii s-au fisurat şi au nevoie de consolidare. Pentru lucrări este nevoie de 130.000 de euro.
Căminele pot fi salvate
Mircea Monu, reprezentantul CSPJMIIC al CJ Vâlcea, a spus că sediile celor mai multe cămine culturale care există în judeţ se află într-o stare critică. „Au infrastructura în stare avansată de degradare. După 1989, autorităţile administraţiei publice nu au avut resurse suficiente pentru a menţine aceste clădiri şi pentru a subvenţiona cultura. Pe de altă parte, şi consumatorii de cultură au fost afectaţi de nivelul scăzut de trai. Se observă, totodată, o scădere drastică a numărului de spectatori la activităţile culturale şi a celui de cititori“, a declarat Mircea Monu.
În prezent, zece localităţi din Vâlcea nu au cămine culturale. În Alunu, Amărăşti şi Copăceni, construirea unui aşezământ cultural a început în urmă cu 13 ani, dar investiţiile sunt şi astăzi nefinalizate. Localităţile Dănicei şi Măciuca au avut cămine culturale, dar imobilele au fost distruse. În Lăcusteni şi Titeşti nu există un aşezământ de cultură, pentru că localităţile sunt nou-înfiinţate. În Livezi au existat astfel de instituţii, dar imobilele arată ca nişte ruine. La Milcoiu, clădirea a fost retrocedată fostului proprietar, iar la Pesceana există un proiect pentru transformarea unei şcoli din centrul localităţii în cămin cultural.
Din cele 129 de cămine culturale existente, 14 au nevoie de reabilitare urgentă. Au nevoie de consolidare şi reabilitare câte două imobile din Budeşti, Glăvile şi Livezi, şi câte unul din Creţeni, Frânceşti, Goleşti, Guşoeni, Mitrofani, Orleşti, Sineşti şi Călimăneşti. „Aceste cămine pot fi salvate numai prin Programul Naţional de Reabilitare a aşezămintelor culturale, iniţiat de guvern, care constituie o oportunitate pentru rezolvarea deficienţelor de infrastructură. Noi trebuie să întocmim şi să depunem proiecte ca să obţinem fonduri pentru reabilitarea şi dotarea imobilelor, pentru finalizarea construcţiilor de acest gen ori pentru construirea unor sedii noi“, a precizat Dumitru Buşe, preşedintele CJ Vâlcea.
Chiar dacă nu prea se mai fac serbări, multe cămine culturale sunt folosite în mediul rural ca săli festive pentru nunţi şi botezuri, fiind închiriate de consiliile locale pe sume mici.
Alina STATE - FULGER
(preluat din "Gazeta de Sud", 5 mai 2008)
