Acasa
http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/JURNALISTICA/CristianMitrofan-culturapoporuluiromanarespiratsiinvremurivitregedeMariaDianaPopescu.htm
CRISTIAN MITROFAN: „Cultura poporului român a respirat normal şi în vremuri vitrege”
Dialoguri privilegiate
Maria Diana Popescu, Agero
MDP: Domnule Cristian Mitrofan, de cînd conduceţi destinele Casei de Cultură „George Topârceanu”?
Cristian Mitrofan: Din martie 2002. În perioada 1996-2002 am fost director adjunct.
MDP: Rolul fundamental al diriguitorilor din cultură este acela de a crea un suport real al formării unei mentalităţi culturale sănătoase, de a propune alternative, de a crea curente de opinie, de a-i determina pe ceilalţi să le pese de tot ce se petrece în cultura şi tradiţia locului. Ce faceţi concret în acest sens?
Cristian Mitrofan: Singurul domeniu din România unde se mai petrec lucruri bune este cultura. În cultură nu a fost niciodată recesiune, oamenii de spirit au ştiut să-şi gospodărească puţinele resurse, iar cultura poporului român a continuat să respire normal în vremuri şi mai vitrege. În primul rând, am atras cetăţenii municipiului să fie nu numai consumatori de cultură, ci şi protagonişti ai manifestărilor cultural-artistice. Astfel, renumitul cor ORFEU a revenit la Casa de Cultură şi, în acest moment, are o prestaţie remarcabilă. Ansamblul folcloric ARGEŞUL a fost întinerit şi reprezintă folclorul românesc cu cinste în ţară şi în străinătate. Am înfiinţat formaţia de break dance IDENTIC, care a atrage tinerii în număr mare la Casa de Cultură. Împreună cu poetul Dumitru M. Ion am reînfiinţat vechiul atelier literar George Topârceanu, la care, pe lângă consacraţii genului, au apărut şi foarte multe talente tinere. Am reuşit împreună cu şase solişti de muzică populară, faimoşi în Curtea de Argeş, să avem un extraordinar grup vocal bărbătesc de muzică populară, pe care l-am numit RAPSOZII ARGEŞULUI. Important este că toţi aceşti artişti amatori sunt concetăţenii mei. Un alt punct important îl reprezintă parteneriatele cu instituţiile şcolare. Copiii şi tinerii, împreună cu cadrele lor didactice, s-au întors după mult timp la Casa de Cultură, aici desfăşurându-şi principalele activităţi cultural-artistice şi de divertisment (serbări, expoziţii, concursuri, balul bobocilor, spectacole). De asemenea, colaborarea cu instituţiile şi oamenii de cultură din judeţ şi din ţară a devenit fructuoasă, rezultatele fiind şi ele pe măsură. Aici putem enumera numai pe câţiva dintre partenerii importanţi: Clubul Iubitorilor de Cultură condus de academician Gheorghe Păun, Teatrele Al. Davilla din Piteşti şi Anton Pann din Râmnicu Vâlcea, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Argeş, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Argeş, Fundaţia Orient-Occident, Asociaţia Universităţilor Populare Germane. Nu în ultimul rând, relaţia cu media a fost excelentă, toate acţiunile importante fiind promovate corespunzător, atrăgând astfel numeroşi spectatori şi reuşind să facă cunoscute manifestările culturale de amatori, şi nu numai, din municipiul nostru.
MDP: Casa de Cultură din Curtea de Argeş a înflorit, începînd de la aspectul arhitectural pînă la recentele dotări. Cum aţi reuşit aceste performanţe?
Cristian Mitrofan: Convins de faptul că omul de cultură, creatorul de orice gen, este cel care dă identitate spirituală locului, convins că merită mai mult decât primeşte, am încercat să ambientez acest loc, special pentru a-i asigura condiţii optime pentru a se face cunoscut. Am reuşit cu ajutorul Administraţiei Publice Locale, al sponsorilor şi prietenilor – aici d-l Walter Stegner fiind la loc de frunte – şi, nu în ultimul rând, al salariaţilor care au pus mult suflet şi m-au sprijinit în tot ceea ce mi-am propus.
MDP: Care sînt priorităţile instituţiei în acest an?
Cristian Mitrofan: Principalele manifestări pe care le vom menţine în program sunt: Festivalul Internaţional „Carpaţi”, Târgul Meşterilor Populari, Festivalul Internaţional „Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş”, Zilele Municipiului, Festivalul Internaţional Coral „Curtea Domnească”, Festivalul Judeţean de Colinde şi Datini „Florile Dalbe”, Concertul Tradiţional Coral de Colinde, schimburile culturale naţionale şi internaţionale ale corului „Orfeu” şi ale ansamblului folcloric „Argeşul”. Pe lângă acestea, dorim să organizăm primul festival medieval de la Curtea de Argeş, Zilele Casei de Cultură ediţia a I-a, Festivalul Naţional al Formaţiilor de Muzică Populară „DOREL MANEA”, ediţia a I-a şi o mai bună participare la frumoasele „Sărbători ale Argeşului şi Muscelului”. De asemenea, dorim să publicăm primul volum al Şcolii de Poezie de la Casa de Cultură, condusă de cunoscutul poet Dumitru M. Ion, preşedintele Festivalului Internaţional „Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş”. Şcoala de poezie funcţionează în fiecare zi de marţi şi este organizată după modelul atelierelor de poezie din America de Sud.
MDP: Ce personalităţi v-au trecut pragul de cînd sînteţi la conducere?
Cristian Mitrofan: În ultimii ani, Casa de Cultură „George Topârceanu” s-a bucurat de prezenţa Iacobescu,cunoscuţilor actori şi artişti: Rodica Popescu-Bitănescu, Aimee Carmen Trandafir, Emil Hossu, Catrinel Dumitrescu, Mircea Diaconu, Geo Saizescu, Adriana Trandafir, Jean Paler, „Fuego ”, Hi Q, „Talisman ”, Iris, Viţa de Vie, Direcţia 5, Voltaj, Compact, Vasile Şeicaru şi Vlady Cnejevici, Mircea Vintilă şi Brambura, Victor Socaciu şi Comitetul (fosta Bosquito), Mădălina Manole, Gheorghe Gheorghiu , Elisabeta Turcu , Maria Dragomiroiu, Irina Login, Maria Ciobanu, Ionut Dolănescu, Nineta Popa, Liviu Vasilică, Tudor Gheorghe. Aş remarca colaborarea excelentă cu Teatrul „Al.Davilla”, secţiile dramă, revistă, folclor, precum şi cu Teatrul „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea – secţia pentru copii, acestea realizând spectacole de neuitat pe scena Casei de Cultură, dar şi Teatrul Nottara sau Filarmonica din Piteşti.
MDP: Cum veniţi în sprijinul oamenilor de cultură ai locului?
Cristian Mitrofan: Casa de Cultură are uşa deschisă pentru toţi, le stă mereu la dispoziţie prin acţiuni de promovare, vernisaje de pictură, editare şi lansare de carte, expoziţii, premii, achiziţii, publicitate.
MDP: Am remarcat pe peretele din biroul dumneavoastră foarte multe diplome. Cine v-a învestit cu acele titluri, pentru ce merite şi care din ele vă onorează cel mai mult?
Cristian Mitrofan: Desigur, ele sunt multe, voi aminti numai câteva: „Cel mai bun animator cultural din judeţul ARGEŞ”, „Omul anului din Curtea de Argeş” la secţiunea cultură, „Pentru întreaga activitate cultural-artistică desfăşurată”, nominalizarea în primii trei manageri culturali ai judeţului Argeş etc. Sunt foarte multe premii şi distincţii pe care le-am primit, atât în ţară, cât şi în străinătate. Consider că toate mă onorează şi ţin foarte mult la ele, pentru că reprezintă o recunoaştere autorizată a muncii mele.
MDP: Ce mesaj cultural transmiteţi generaţiei care a intrat în vîrtejul postmodern al ispitelor de tot felul, fără să ştie că a existat şi o vreme cînd acestea nu erau nici de conceput?
Cristian Mitrofan: Totul se schimbă!, numai cultura tradiţională nu. Şi cum ceea ce este bun şi valoros la poporul român dăinuie peste timp, îi rog să tragă singuri concluziile de rigoare.
Maria Diana Popescu
Agero, 19 ale lui ianuarie, 2009
CRISTIAN MITROFAN: „Cultura poporului român a respirat normal şi în vremuri vitrege”
Dialoguri privilegiate
Maria Diana Popescu, Agero
MDP: Domnule Cristian Mitrofan, de cînd conduceţi destinele Casei de Cultură „George Topârceanu”?
Cristian Mitrofan: Din martie 2002. În perioada 1996-2002 am fost director adjunct.
MDP: Rolul fundamental al diriguitorilor din cultură este acela de a crea un suport real al formării unei mentalităţi culturale sănătoase, de a propune alternative, de a crea curente de opinie, de a-i determina pe ceilalţi să le pese de tot ce se petrece în cultura şi tradiţia locului. Ce faceţi concret în acest sens?
Cristian Mitrofan: Singurul domeniu din România unde se mai petrec lucruri bune este cultura. În cultură nu a fost niciodată recesiune, oamenii de spirit au ştiut să-şi gospodărească puţinele resurse, iar cultura poporului român a continuat să respire normal în vremuri şi mai vitrege. În primul rând, am atras cetăţenii municipiului să fie nu numai consumatori de cultură, ci şi protagonişti ai manifestărilor cultural-artistice. Astfel, renumitul cor ORFEU a revenit la Casa de Cultură şi, în acest moment, are o prestaţie remarcabilă. Ansamblul folcloric ARGEŞUL a fost întinerit şi reprezintă folclorul românesc cu cinste în ţară şi în străinătate. Am înfiinţat formaţia de break dance IDENTIC, care a atrage tinerii în număr mare la Casa de Cultură. Împreună cu poetul Dumitru M. Ion am reînfiinţat vechiul atelier literar George Topârceanu, la care, pe lângă consacraţii genului, au apărut şi foarte multe talente tinere. Am reuşit împreună cu şase solişti de muzică populară, faimoşi în Curtea de Argeş, să avem un extraordinar grup vocal bărbătesc de muzică populară, pe care l-am numit RAPSOZII ARGEŞULUI. Important este că toţi aceşti artişti amatori sunt concetăţenii mei. Un alt punct important îl reprezintă parteneriatele cu instituţiile şcolare. Copiii şi tinerii, împreună cu cadrele lor didactice, s-au întors după mult timp la Casa de Cultură, aici desfăşurându-şi principalele activităţi cultural-artistice şi de divertisment (serbări, expoziţii, concursuri, balul bobocilor, spectacole). De asemenea, colaborarea cu instituţiile şi oamenii de cultură din judeţ şi din ţară a devenit fructuoasă, rezultatele fiind şi ele pe măsură. Aici putem enumera numai pe câţiva dintre partenerii importanţi: Clubul Iubitorilor de Cultură condus de academician Gheorghe Păun, Teatrele Al. Davilla din Piteşti şi Anton Pann din Râmnicu Vâlcea, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Argeş, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Argeş, Fundaţia Orient-Occident, Asociaţia Universităţilor Populare Germane. Nu în ultimul rând, relaţia cu media a fost excelentă, toate acţiunile importante fiind promovate corespunzător, atrăgând astfel numeroşi spectatori şi reuşind să facă cunoscute manifestările culturale de amatori, şi nu numai, din municipiul nostru.
MDP: Casa de Cultură din Curtea de Argeş a înflorit, începînd de la aspectul arhitectural pînă la recentele dotări. Cum aţi reuşit aceste performanţe?
Cristian Mitrofan: Convins de faptul că omul de cultură, creatorul de orice gen, este cel care dă identitate spirituală locului, convins că merită mai mult decât primeşte, am încercat să ambientez acest loc, special pentru a-i asigura condiţii optime pentru a se face cunoscut. Am reuşit cu ajutorul Administraţiei Publice Locale, al sponsorilor şi prietenilor – aici d-l Walter Stegner fiind la loc de frunte – şi, nu în ultimul rând, al salariaţilor care au pus mult suflet şi m-au sprijinit în tot ceea ce mi-am propus.
MDP: Care sînt priorităţile instituţiei în acest an?
Cristian Mitrofan: Principalele manifestări pe care le vom menţine în program sunt: Festivalul Internaţional „Carpaţi”, Târgul Meşterilor Populari, Festivalul Internaţional „Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş”, Zilele Municipiului, Festivalul Internaţional Coral „Curtea Domnească”, Festivalul Judeţean de Colinde şi Datini „Florile Dalbe”, Concertul Tradiţional Coral de Colinde, schimburile culturale naţionale şi internaţionale ale corului „Orfeu” şi ale ansamblului folcloric „Argeşul”. Pe lângă acestea, dorim să organizăm primul festival medieval de la Curtea de Argeş, Zilele Casei de Cultură ediţia a I-a, Festivalul Naţional al Formaţiilor de Muzică Populară „DOREL MANEA”, ediţia a I-a şi o mai bună participare la frumoasele „Sărbători ale Argeşului şi Muscelului”. De asemenea, dorim să publicăm primul volum al Şcolii de Poezie de la Casa de Cultură, condusă de cunoscutul poet Dumitru M. Ion, preşedintele Festivalului Internaţional „Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş”. Şcoala de poezie funcţionează în fiecare zi de marţi şi este organizată după modelul atelierelor de poezie din America de Sud.
MDP: Ce personalităţi v-au trecut pragul de cînd sînteţi la conducere?
Cristian Mitrofan: În ultimii ani, Casa de Cultură „George Topârceanu” s-a bucurat de prezenţa Iacobescu,cunoscuţilor actori şi artişti: Rodica Popescu-Bitănescu, Aimee Carmen Trandafir, Emil Hossu, Catrinel Dumitrescu, Mircea Diaconu, Geo Saizescu, Adriana Trandafir, Jean Paler, „Fuego ”, Hi Q, „Talisman ”, Iris, Viţa de Vie, Direcţia 5, Voltaj, Compact, Vasile Şeicaru şi Vlady Cnejevici, Mircea Vintilă şi Brambura, Victor Socaciu şi Comitetul (fosta Bosquito), Mădălina Manole, Gheorghe Gheorghiu , Elisabeta Turcu , Maria Dragomiroiu, Irina Login, Maria Ciobanu, Ionut Dolănescu, Nineta Popa, Liviu Vasilică, Tudor Gheorghe. Aş remarca colaborarea excelentă cu Teatrul „Al.Davilla”, secţiile dramă, revistă, folclor, precum şi cu Teatrul „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea – secţia pentru copii, acestea realizând spectacole de neuitat pe scena Casei de Cultură, dar şi Teatrul Nottara sau Filarmonica din Piteşti.
MDP: Cum veniţi în sprijinul oamenilor de cultură ai locului?
Cristian Mitrofan: Casa de Cultură are uşa deschisă pentru toţi, le stă mereu la dispoziţie prin acţiuni de promovare, vernisaje de pictură, editare şi lansare de carte, expoziţii, premii, achiziţii, publicitate.
MDP: Am remarcat pe peretele din biroul dumneavoastră foarte multe diplome. Cine v-a învestit cu acele titluri, pentru ce merite şi care din ele vă onorează cel mai mult?
Cristian Mitrofan: Desigur, ele sunt multe, voi aminti numai câteva: „Cel mai bun animator cultural din judeţul ARGEŞ”, „Omul anului din Curtea de Argeş” la secţiunea cultură, „Pentru întreaga activitate cultural-artistică desfăşurată”, nominalizarea în primii trei manageri culturali ai judeţului Argeş etc. Sunt foarte multe premii şi distincţii pe care le-am primit, atât în ţară, cât şi în străinătate. Consider că toate mă onorează şi ţin foarte mult la ele, pentru că reprezintă o recunoaştere autorizată a muncii mele.
MDP: Ce mesaj cultural transmiteţi generaţiei care a intrat în vîrtejul postmodern al ispitelor de tot felul, fără să ştie că a existat şi o vreme cînd acestea nu erau nici de conceput?
Cristian Mitrofan: Totul se schimbă!, numai cultura tradiţională nu. Şi cum ceea ce este bun şi valoros la poporul român dăinuie peste timp, îi rog să tragă singuri concluziile de rigoare.
Maria Diana Popescu
Agero, 19 ale lui ianuarie, 2009
