Acasa
Invitati-le la spectacole, concursuri, festivaluri. E pacat sa pierdem aceasta valoare, unica in lume.
Contact: organizator de spectacole PUIU LENUTA, tel.0740106750, tel.0258881270, fax 0258881317 – Primarie Jidvei
Negativul cantecului: http://www.trilulilu.ro/tractor/de3c10da72f3f2
Pentru "Purtata fetelor de la Capalna" admiratia mea se impleteste cu evlavia în fata perfectiunii simplitatii. Un sir de femei invesmantate in alb si negru pasesc agale, una după alta in cadenta bataii de inima, cu neasteptate opriri si retrageri pe pas si canta intr-un glas o melopee ale carei cuvinte, de o candoare infinita,
poarta insa in ele caldura care de mii de ani a inmuiat ca ceara sufletul celui mai aprig barbat.
"Eu's in deal si badea-n sesu'
Si mi-l cunosc di pe mersu'.
Si-are mersul leganatu'
Cu dragoste amestecatu'.
Cand mere gandeşti ca scrie
Ca taruza pe hartie.
Badeo, spicule de grau,
Mult as da sa nu te stiu…"
Care barbat ar ramane de piatra in fata acestei curate destainuri de supunere din dragoste?
Impins de curiozitate, am marcat pe ecran urmele pasilor purtatoarelor.
… cercuri, spirale, sinusoide, line si in final acel "opt culcat" prin care matematicienii lumii simbolizeaza infinitul, acestea sunt semnele scrise "ca taruza pe hartie" de pasii femeilor care aduc din timpuri fara de varstă Purtata.
OLDHASHU alias Victor Argesanu, iunie 2005
Folosite la reclama: https://www.youtube.com/watch?v=diQZCeipCno&feature=related
„Fetele de la Capalna – marca inregistrata"
Capalna. O denumire asociata de majoritatea dintre noi cu un dans interpretat numai de femei. In plus ar fi ca opt dintre "fetele de la Capalna" au aparut candva, prin anii '70, pe o eticheta a unui vin la litru. Iar, mai nou, un alt element de identificare ar fi recenta si izbutita reclama, pe care celebrul ansamblu folcloric a realizat-o pentru Loteria Nationala, la "6 din 49". "Io-s in deal si bade-n sesu / Si mi-l cunosc dupa mersu". Situata in nordul PodisuluiTransilvaniei, in judetul Alba, pe malul de sus al Tarnavei Mici, Capalna este unul dintre cele patru sate apartinatoare comunei Jidvei, localitate care isi trage numele dupa cunoscuta podgorie
transilvaneana. Atestata documentar inca din 1332, Capalna a fost si este un sat alcatuit in intregime din familii de romani neaosi. Doar acum, in ultimii ani, s-a aciuat in localitate si un tigan, vacarul
satului. De samanta, zice primarul Jidveiului, Teodor Trif. "Cand mere gandesti ca scrie / Ca taruza pe hartie" Dansul care a scos din anonimat vechea asezare romaneasca a fost "descoperit" abia din '48, de o invatatoare din Galati, Stana Biris, stabilita dupa maritis la Capalna. Uimita de frumusetea si puritatea interpretarii, Stana Biris le-a scos pe fetele de la Capalna in lume, la Bucuresti, Cluj, Baia Mare etc., legandu-si irevocabil numele de asa-numita "Purtata a fetelor de la Capalna". Originea si vechimea acestui dans raman insa
necunoscute, pierzandu-se undeva in mijlocul Evului Mediu, transmiterea versurilor facandu-se oral din generatie in generatie, iar pasii, intr-acel ritm sacadat, fiind invatati de fetitele din Capalna de mamele lor, inca de la 4-5 ani. "Si-are mersu leganatu / Cu dragoste-amestecatu" Fetele mari, numai cele nemaritate, avand voie sa intre in celebrul lant, se impart in ansamblul folcloric in trei categorii de varsta: cele prescolare si din ciclul primar, cele din gimnaziu si liceu pana la 18 ani si restul pana la orice varsta, dar inca neatinse de vreun flacau. Simbolistica este destul de simpla, etalarea frumusetii feminine, aceasta tinand cont si de
faptul ca, in '48, la momentul revelatiei invatatoarei Stana Biris, dansul avea ca loc de desfasurare, "scena" dintr-una din surele incapatoare ale unei familii mai instarite. O alta speculatie, apartinand profesoarei de matematica Maria Lebadus, directoare la scoala din Jidvei, ne releva insa, privind S-urile descrise de sirul
fetelor, ca un alt mesaj, inconstient, ar fi un infinit restrans... "Badeo, spiculet de grau / Mult am vrut sa nu te stiu"
Din anii '70, pana in 1985, numarul dansatoarelor sarise de saptezeci, efectul asupra privitorului fiind naucitor. Apoi a scazut drastic, prin 1990 ramanand mai putin de douazeci, pentru ca in prezent, Maria Ignat, zisa Cicuta, actuala lidera de generatie, in varsta de 33 de ani si inca nemaritata, sa conteze pe vreo cincizeci
de fete. Douazeci si cinci dintre ele ne-au oferit noua, echipei de la Adevarul, un spectacol in exclusivitate pe pajistea din centrul Capalnei. Fascinant! Am gasit-o in sat si pe cea mai varstnica dansatoare, inca in viata, care a pozat pentru eternitate impreuna cu colegele ei de generatie, in 1948, alaturi de Stana Biris. Istina Muntean are acum 72 de ani, iar hainele de atunci n-o mai incap. "Ce sa fac, maica, acu' am gabaritu' depasit!", zice tusa Istina. Privind-o alaturi de mezina trupei, Dana Bercea, de opt ani, te emotionezi.
Tusa Istina nu mai poate purta decat comanacul (palaria) si papucii intregi (cizmulitele), talia ingrosata de batranete, nemaipermitandu-i sa se etaleze ca in feciorie cu cratinta (sortul), poalele (fusta), ia si pieptarul. "Ca de cand te stiu pe tine / Nu mai stiu pe altu-n lume" Populatia Capalnei, in urma ultimului recensamant, este de 1860 de persoane, 80 la suta dintre cei apti de munca lucrand in domeniul viticol, pe podgoriile sau in cramele de la Jidvei. In crama din castelul de la Cetatea de Balta le-am descoperit pe doua
dintre "modelele" de pe eticheta cunoscutului vin la kil, "de calitate superioara", zis "saispe tate". Au trecut 25 de ani de la realizarea notoriei fotografii. Tataru Doina, a treia din stanga, si Ignat Victoria, a treia din dreapta, au acum 49, respectiv 45 de ani. Tot de pe atunci lucreaza la Jidvei. Cu mandrie si umor ne arata
poza: "Uite, astea patru tate suntem noi!" "Numa tu, badita, tu / Altu bade, nu si nu" Primarul Teodor Trif e mandru. Directoarea Maria Lebadus la fel. Amandoi au cazut de acord ca trebuie facut ceva pentru a proteja de kitsch si alterare acest veritabil tezaur pe care il gestioneaza. "Purtata fetelor de la Capalna", cu durata de 7
minute, ar trebui, probabil, inregistrata, eventual, la OSIM, drepturile de autor urmand sa revina in exclusivitate fetelor, "manageriate" de Consiliul local. Un fel de marca inregistrata, "fabricat in Romania", ca sa nu mai apara pe televizor tot felul de suse gen "Bade-al meu e din Kabul... la-la, la, la-la etc". Pana atunci, pentru fete orice iesire in lume e benefica. Pe langa motivatia materiala, destul de subtire, insa, satisfactia unor aplauze binemeritate este de nepretuit. In rest, la Capalna, parca nu s-a schimbat nimic de secole. Infractionalitatea este de 0,001 la suta. Anul trecut a fost un singur furt: un tigan a ciordit o gaina.
Din cei 6.300 de locuitori ai Jidveiului, 28 la suta sunt tigani, doua treimi sunt romani, restul fiind 5 la suta maghiari si 1 la suta sasi. Dar e liniste.
(preluat din Adevarul, 27.03.2002)
(postat pe grup in 27 decembrie 2008)
Contact: organizator de spectacole PUIU LENUTA, tel.0740106750, tel.0258881270, fax 0258881317 – Primarie Jidvei
Negativul cantecului: http://www.trilulilu.ro/tractor/de3c10da72f3f2
Pentru "Purtata fetelor de la Capalna" admiratia mea se impleteste cu evlavia în fata perfectiunii simplitatii. Un sir de femei invesmantate in alb si negru pasesc agale, una după alta in cadenta bataii de inima, cu neasteptate opriri si retrageri pe pas si canta intr-un glas o melopee ale carei cuvinte, de o candoare infinita,
poarta insa in ele caldura care de mii de ani a inmuiat ca ceara sufletul celui mai aprig barbat.
"Eu's in deal si badea-n sesu'
Si mi-l cunosc di pe mersu'.
Si-are mersul leganatu'
Cu dragoste amestecatu'.
Cand mere gandeşti ca scrie
Ca taruza pe hartie.
Badeo, spicule de grau,
Mult as da sa nu te stiu…"
Care barbat ar ramane de piatra in fata acestei curate destainuri de supunere din dragoste?
Impins de curiozitate, am marcat pe ecran urmele pasilor purtatoarelor.
… cercuri, spirale, sinusoide, line si in final acel "opt culcat" prin care matematicienii lumii simbolizeaza infinitul, acestea sunt semnele scrise "ca taruza pe hartie" de pasii femeilor care aduc din timpuri fara de varstă Purtata.
OLDHASHU alias Victor Argesanu, iunie 2005
Folosite la reclama: https://www.youtube.com/watch?v=diQZCeipCno&feature=related
„Fetele de la Capalna – marca inregistrata"
Capalna. O denumire asociata de majoritatea dintre noi cu un dans interpretat numai de femei. In plus ar fi ca opt dintre "fetele de la Capalna" au aparut candva, prin anii '70, pe o eticheta a unui vin la litru. Iar, mai nou, un alt element de identificare ar fi recenta si izbutita reclama, pe care celebrul ansamblu folcloric a realizat-o pentru Loteria Nationala, la "6 din 49". "Io-s in deal si bade-n sesu / Si mi-l cunosc dupa mersu". Situata in nordul PodisuluiTransilvaniei, in judetul Alba, pe malul de sus al Tarnavei Mici, Capalna este unul dintre cele patru sate apartinatoare comunei Jidvei, localitate care isi trage numele dupa cunoscuta podgorie
transilvaneana. Atestata documentar inca din 1332, Capalna a fost si este un sat alcatuit in intregime din familii de romani neaosi. Doar acum, in ultimii ani, s-a aciuat in localitate si un tigan, vacarul
satului. De samanta, zice primarul Jidveiului, Teodor Trif. "Cand mere gandesti ca scrie / Ca taruza pe hartie" Dansul care a scos din anonimat vechea asezare romaneasca a fost "descoperit" abia din '48, de o invatatoare din Galati, Stana Biris, stabilita dupa maritis la Capalna. Uimita de frumusetea si puritatea interpretarii, Stana Biris le-a scos pe fetele de la Capalna in lume, la Bucuresti, Cluj, Baia Mare etc., legandu-si irevocabil numele de asa-numita "Purtata a fetelor de la Capalna". Originea si vechimea acestui dans raman insa
necunoscute, pierzandu-se undeva in mijlocul Evului Mediu, transmiterea versurilor facandu-se oral din generatie in generatie, iar pasii, intr-acel ritm sacadat, fiind invatati de fetitele din Capalna de mamele lor, inca de la 4-5 ani. "Si-are mersu leganatu / Cu dragoste-amestecatu" Fetele mari, numai cele nemaritate, avand voie sa intre in celebrul lant, se impart in ansamblul folcloric in trei categorii de varsta: cele prescolare si din ciclul primar, cele din gimnaziu si liceu pana la 18 ani si restul pana la orice varsta, dar inca neatinse de vreun flacau. Simbolistica este destul de simpla, etalarea frumusetii feminine, aceasta tinand cont si de
faptul ca, in '48, la momentul revelatiei invatatoarei Stana Biris, dansul avea ca loc de desfasurare, "scena" dintr-una din surele incapatoare ale unei familii mai instarite. O alta speculatie, apartinand profesoarei de matematica Maria Lebadus, directoare la scoala din Jidvei, ne releva insa, privind S-urile descrise de sirul
fetelor, ca un alt mesaj, inconstient, ar fi un infinit restrans... "Badeo, spiculet de grau / Mult am vrut sa nu te stiu"
Din anii '70, pana in 1985, numarul dansatoarelor sarise de saptezeci, efectul asupra privitorului fiind naucitor. Apoi a scazut drastic, prin 1990 ramanand mai putin de douazeci, pentru ca in prezent, Maria Ignat, zisa Cicuta, actuala lidera de generatie, in varsta de 33 de ani si inca nemaritata, sa conteze pe vreo cincizeci
de fete. Douazeci si cinci dintre ele ne-au oferit noua, echipei de la Adevarul, un spectacol in exclusivitate pe pajistea din centrul Capalnei. Fascinant! Am gasit-o in sat si pe cea mai varstnica dansatoare, inca in viata, care a pozat pentru eternitate impreuna cu colegele ei de generatie, in 1948, alaturi de Stana Biris. Istina Muntean are acum 72 de ani, iar hainele de atunci n-o mai incap. "Ce sa fac, maica, acu' am gabaritu' depasit!", zice tusa Istina. Privind-o alaturi de mezina trupei, Dana Bercea, de opt ani, te emotionezi.
Tusa Istina nu mai poate purta decat comanacul (palaria) si papucii intregi (cizmulitele), talia ingrosata de batranete, nemaipermitandu-i sa se etaleze ca in feciorie cu cratinta (sortul), poalele (fusta), ia si pieptarul. "Ca de cand te stiu pe tine / Nu mai stiu pe altu-n lume" Populatia Capalnei, in urma ultimului recensamant, este de 1860 de persoane, 80 la suta dintre cei apti de munca lucrand in domeniul viticol, pe podgoriile sau in cramele de la Jidvei. In crama din castelul de la Cetatea de Balta le-am descoperit pe doua
dintre "modelele" de pe eticheta cunoscutului vin la kil, "de calitate superioara", zis "saispe tate". Au trecut 25 de ani de la realizarea notoriei fotografii. Tataru Doina, a treia din stanga, si Ignat Victoria, a treia din dreapta, au acum 49, respectiv 45 de ani. Tot de pe atunci lucreaza la Jidvei. Cu mandrie si umor ne arata
poza: "Uite, astea patru tate suntem noi!" "Numa tu, badita, tu / Altu bade, nu si nu" Primarul Teodor Trif e mandru. Directoarea Maria Lebadus la fel. Amandoi au cazut de acord ca trebuie facut ceva pentru a proteja de kitsch si alterare acest veritabil tezaur pe care il gestioneaza. "Purtata fetelor de la Capalna", cu durata de 7
minute, ar trebui, probabil, inregistrata, eventual, la OSIM, drepturile de autor urmand sa revina in exclusivitate fetelor, "manageriate" de Consiliul local. Un fel de marca inregistrata, "fabricat in Romania", ca sa nu mai apara pe televizor tot felul de suse gen "Bade-al meu e din Kabul... la-la, la, la-la etc". Pana atunci, pentru fete orice iesire in lume e benefica. Pe langa motivatia materiala, destul de subtire, insa, satisfactia unor aplauze binemeritate este de nepretuit. In rest, la Capalna, parca nu s-a schimbat nimic de secole. Infractionalitatea este de 0,001 la suta. Anul trecut a fost un singur furt: un tigan a ciordit o gaina.
Din cei 6.300 de locuitori ai Jidveiului, 28 la suta sunt tigani, doua treimi sunt romani, restul fiind 5 la suta maghiari si 1 la suta sasi. Dar e liniste.
(preluat din Adevarul, 27.03.2002)
(postat pe grup in 27 decembrie 2008)
