Cultura pentru toti

Vrei să reacționezi la acest mesaj? Creați un cont în câteva clicuri sau conectați-vă pentru a continua.
Cultura pentru toti

Pentru toti cei interesati de nivelul de cultura al romanilor


    Dansul/purtata fetelor de la Capalna (partea a III-a)

    Admin
    Admin
    Admin

    Numarul mesajelor : 608
    Data de inscriere : 04/02/2009
    Varsta : 71
    Localizare : Ashkelon, Israel

    Dansul/purtata fetelor de la Capalna (partea a III-a) Empty Dansul/purtata fetelor de la Capalna (partea a III-a)

    Mesaj  Admin la data de Lun 9 Feb 2009 - 12:38

    Pentru cine se joaca la Capalna ?

    Dansul din localitatea transilvaneana - unic in lume - nu a fost niciodata inregistrat ca marca si este folosit sporadic pentru a promova vinuri, jocul de noroc "6 din 49" sau partide aflate in campanie electorala.

    Specialistii in publicitate sustin ca jocul fetelor ar putea servi unor scopuri mai bune, cum ar fi promovarea turismului rural din Transilvania.

    Intr-un moment in care Romania isi cauta identitatea in sloganuri care nu comunica nimic (Romania mereu surprinzatoare) sau apeleaza la simboluri mai degraba grotesti - Dracula, Casa Poporului -, in judetul Alba, pe Tarnava Mica, satul Capalna poate oferi o solutie la lipsa de inspiratie a autoritatilor care au sarcina de a promova Romania. In acest moment, marca "fetele de la Capalna" nu este inregistrata si e folosita de doua companii: Loteria Romana si Jidvei.
    "Fetele si baietii se intalneau la hora intr-un loc numit sura satului, unde se jucau invartita si hategana. Un baiat, numit ghirau, tocmea muzicanti care cantau toata vara. Dupa o vreme, baietii obositi se cinsteau cu un pahar de vinars, iar fetele se prindeau singure in purtata, care este un dans jucat numai de fetele nemaritate in contratimp: una canta, urmatoarea danseaza. De aia nu l-o putut prelua nici un alt ansamblu, desi or venit cateva fete de la Ciocarlia ca sa il invete, dar n-or putut. Are durata de 7 minute si semnifica curgerea Tarnavei", spune povestea jocului invatatoarea Florea Maria, cea care se ocupa astazi de ansamblul fetelor de la
    Capalna.

    Nascute din vita-de-vie

    Dansul a fost descoperit in urma cu 75 de ani de Stana Biris, care l-a stilizat. Inainte de '89, fetele au aparut la Tezaur Folcloric, dar si la Cantarea Romaniei. Singura lor iesire peste hotare a fost in Iugoslavia. Dupa Revolutie, au urmat spectacole prin Europa si invitatii la emisiuni mondene precum "Teo" sau "Duminica in
    familie". "Decaderea a inceput dupa Revolutie, cand oamenii au facut tot mai putini copii. A scazut natalitatea, nu interesul. A fost o vreme in care aveam in formatie 70 de fete, iar acum sunt doar 26."
    Din pacate insa, nimeni nu s-a ingrijit ca imaginea fetelor de la Capalna sa devina o marca, desi este un simbol al traditiilor ardelenesti. Dimpotriva, unii au profitat de pe urma lor. Un vin de Jidvei - cunoscut sub denumirea populara de 16 tate - are pe o eticheta infatisate opt fete de la Capalna prinse in joc. "Exista o
    relatie buna intre ansamblul de la Capalna si Jidvei, pentru ca sunt doua localitati de pe Tarnave. Ele sunt un simbol al acestei zone, s-au nascut din vita-de-vie. Continuam sa le luam la diverse evenimente pe care le face Jidvei - de promovare, lansare. Le-am sustinut material pentru ca ele sunt de-ale casei", spune directorul de
    marketing al Jidvei, Cristian Fuga.

    Prea putine sunt norocoase

    La Capalna exista nu doar o problema privind promovarea unui simbol, dar si una financiara. "Noi am vrea sa castigam niste bani, dar nu stim cum. In campania electorala, cand am fost solicitate, fiecare fata a primit 500 de mii de lei. Nu avem manager pentru ca fetele nu sunt profesioniste. Am vorbit la Ministerul Educatiei si la primarie, dar nu am primit sprijin", spune Maria Florea.
    Invatatoarea a fost deranjata ca unele fete au jucat in reclama Loteriei Romane, care ar fi profitat de naivitatea tinerelor. "Fetele s-au dus la Bucuresti fara stiinta mea. Acolo li s-au pus niste numere pe costumul national care este sfant". Adrian Dragan, senior copywriter la agentia GMP, considera insa ca spotul le-a adus un plus de imagine: "O aparitie a fetelor intr-o reclama nu ar trebui sa revolte pe nimeni... Mi se pare amuzanta si inocenta. Acel spot la 6 din 49 a ajutat, de fapt, fetele de la Capalna in termeni de imagine,
    promovandu-le indirect asa cum eu nu stiu sa mai fi fost promovate. Atata timp cat folosirea in reclame a acestui dans nu intra in conflict strident cu spiritul traditiei si nu este de o maniera jignitoare sau real alteranta, nimeni nu ar trebui sa fie deranjat".

    Divertis si-a insusit "ilegal" dansul

    Maria Florea ne-a declarat ca "Fetele de la Capalna" nu este inregistrata ca marca. De aici apar alte neajunsuri. "Cei de la Divertis s-au insirat si ei acolo si or incepu sa joace imitandu-ne. Nu sunt de acord cu ce au facut ei. Ar trebui sa ne intrebe pe noi - ne lasati sa ne folosim de numele dumneavostra? Noi nu vrem
    popularizarea asta. Daca am fi platite, am putea accepta sa aparem in diverse reclame cu dansul nostru." Adrian Dragan crede ca este greu de gasit un echilibru intre traditii si lumea spectacolului media: "Acest brand nu exista legal, dar cum, dupa declaratiile lor, fetele din comuna respectiva sunt singurele in stare sa realizeze
    respectiva reprezentatie, dansul le poate aduce bani, fie din reclame, fie din publicitate, fie din participarea la diverse spectacole. Iar acesti bani depind de succesul - popularitatea - acestei traditii. Or, pentru popularitate, trebuie promovare. Pentru aceasta trebuie, bineinteles, bani. Asa ca, pana a gasi iesirea din
    acest cerc vicios, e posibil ca purtata fetelor de la Capalna sa serpuiasca, iremediabil, in trecut sau, in cazul optimist, intr-un regional restrans, limitat de fruntariile satului, unde, de fapt, poate ii sta cel mai bine".

    "Nici o fata care nu e din Capalna nu poate dansa acest joc"

    cea mai mica fata de la Capalna se afla in clasa a III-a. Componenta se schimba cu repeziciune pentru ca o fata este obligata sa paraseasca ansamblul cand se marita. De aceea, cele sase fete care sunt in clasa intai invata primii pasi ai purtatei. Am vorbit cu trei fete de la Capalna cu varste cuprinse intre 15 si 18 ani. Am aflat
    ca "nici o alta fata care nu este din sat nu ar putea dansa purtata si nici nu ar fi acceptata in ansamblu". Desi merg la discoteca si asculta manele, nu ar accepta sa joace intr-un clip semnat de Guta sau Adi Minune. "Cum sa se combine jocul nostru cu ce canta ei?! Ce, ne batem joc de dansul nostru?" Vor sa plece la facultate la Cluj sau Timisoara, dar spun ca traditia va fi dusa mai departe. "Alti copii ne vor lua locul. Daca am avea fete, cu siguranta le-am invata dansul nostru."

    Autor: Petre Badica
    Sursa: Romania Libera, 24 Septembrie 2007

    (postat pe grup in 27 decembrie 2008)

      Acum este: Mar 14 Iul 2020 - 19:52