Acasa
In atenţia Directorilor (directorilor generali) ai aşezămintelor culturale din România,
Va supunem atenţiei un proiect vizând adoptarea unei legi care să prevadă operarea unor modificări absolut necesare privind organizarea, politica de personal şi nivelul de salarizare pentru personalul aşezămintelor de cultură din ţara noastră.
Am considerat necesară o astfel de iniţiativă datorită:
1. lipsei de corelare între aceste aspecte şi rolul şi importanţa pe care aşezămintele de cultură le au şi le pot avea în educarea permanentă şi asigurarea loisir-ului pentru locuitorii municipiilor şi oraşelor din România (noi suntem cei ce oferim populaţiei o alternativă, în raport cu consumul de alcool, activităţi anti sociale, consum de droguri etc.);
2. neluării în considerare, în grila de salarizare din Legea salarizării unice, a acestei categorii de bugetari şi rămânerii ei, în continuare, undeva spre partea de jos a respectivei grile;
3. absenţei unei structuri de coordonare, la nivel central, guvernamental, a acestei activităţi şi, implicit, lipsei unei politici unitare şi cooerente în domeniul respectiv, a cărui importanţă a crescut şi mai mult în condiţiile acutizării crizei economico-financiare: au scăzut dramatic resursele financiare pe care oamenii de rând le pot cheltui pentru a participa la spectacolele şi manifestările oferite de instituţiile profesioniste de spectacole;
4. neluării în calcul de absolut nici o organizaţie, federaţie sau confederaţie sindicală centrală şi a situaţiei din aşezămintele de cultură şi a nevoilor personalului ce lucrează în cadrul lor, deşi şi ei sunt membri de sindicat şi plătesc cotizaţii lunare;
5. nevoii menţinerii unui nivel ridicat de competenţă şi de implicare şi responsabilizare a personalului din aşezămintele de cultură, spre a realiza activităţi care să răspundă exigenţelor şi aşteptărilor populaţiei, dar şi ridicării continue a nivelului cultural-artistic şi ştiinţific al activităţilor şi manifestărilor oferite.
Am adresat, tuturor parlamentarilor de Cluj, indiferent de culoarea lor politică, rugămintea să devină co-autori ai acestei iniţiative legislative.
Dat fiind faptul că avem în vedere o chestiune de interes larg, naţional, vă cerem sprijinul, în sensul ca, la rândul dvs., toţi directorii (directorii generali) din aşezămintele de cultură, să cereţi tuturor parlamentarilor din judeţul dvs. să susţină discutarea şi adoptarea prezentei iniţiative legislative (propunând, dacă vor considera necesar, amendamente de modificare sau îmbunătăţire a acestui proiect). Ea nu este un moft, ci o necesitate de maximă urgenţă, având în vedere aspectele deja semnalate, dar şi nevoia imperioasă de a atrage şi menţine în sistem personal calificat, competent şi responsabil. Nu putem desfăşura activităţi de calitate cu un personal slab remunerat, marginalizat şi desconsiderat de factorii de decizie politică şi administrativă.
În plus, ar fi vorba şi de o abordare unitară, la nivel naţional, dat fiind faptul că, în cei 20 de ani trecuţi de la Revoluţia din decembrie 89, absolut nici un guvern nu a fost preocupat de găsirea unei soluţii legislative adecvate şi în acest domeniu.
Vă mulţumesc anticipat pentru înţelegere, sprijin şi colaborare.
Cu colegiale salutări,
Prof. dr. Dan BRUDAŞCU,
Manager (Director general),
Casa de cultură a municipiului Cluj-Napoca.
P.S. Toţi cei ce doresc, sunt rugaţi a ne comunica observaţiile şi opiniile lor referitoare la acest proiect pe adresa cmc_up@yahoo.com sau la tel/fax nr. 0264/595309. Mulţumim anticipat pentru implicare şi susţinere.
Anexe:
- Adresa trimisă parlamentarilor de Cluj
- Expunere de motive
- Proiect iniţiativă legislativă
Nr. 366/15.09.2009
Stimate domnule…..,
După cum cunoaşteţi, instituţiile profesioniste de cultură şi spectacole percep publicului taxe pentru participarea la activităţile ce le realizează. În condiţiile financiare de astăzi sunt astfel create dificultăţi suplimentare însemnate celor ce doresc să participe la ele. Spre deosebire de acestea, aşezămintele de cultură, în special casele de cultură au o adresabilitate mult mai largă datorită atât diversităţii activităţilor pe care le realizează, cât şi faptului că, la manifestările şi activităţile lor, intrarea este gratuită. Chiar şi în condiţiile în care Casa de cultură a municipiului Cluj-Napoca nu beneficiază (din acest punct de vedere fiind singura excepţie între toate municipiile reşedinţă de judeţ din România) de un spaţiu suficient şi corespunzător, zilnic, suntem gazda şi iniţiatoarea multor activităţi la care sunt prezenţi sute de clujeni, deopotrivă tineri şi bătrâni, români, maghiari, ţigani etc. sau aparţinând diferitelor straturi şi categorii sociale şi profesionale.
Chiar şi în condiţiile speciale de austeritate impuse de actuala criză economico-financiară, prin angajare şi pricepere, personalul instituţiei noastre iniţiază şi organizează o paletă diversă şi bogată de acţiuni, cu costuri minime, care răspund exigenţelor şi aşteptărilor publicului clujean.
După cum bine ştiţi, însă, personalul care îşi desfăşoară activitatea în aşezămintele culturale este între categoriile sociale cele mai slab retribuite din societatea de azi, situaţie care nu a fost eliminată nici prin legea unică de salarizare.
Sunt, în opinia noastră, şi o serie de deficienţe în actele normative anterioare în ceea ce priveşte organizarea aşezămintelor de cultură, politica de personal etc. Pentru a stimula interesul personalului din aşezămintele de cultură să se preocupe de autoperfecţionarea profesională şi pentru a fi stimulat în ridicarea calitativă continuă a activităţilor desfăşurate, vă supunem atenţiei ideea depunerii la Parlament a unei iniţiative legislative, care să aducă cuvenitele corecturi la situaţia inechitabilă existentă în prezent.
În calitatea dumneavoastră de parlamentar de Cluj, vă solicităm să analizaţi posibilitatea de a deveni co-autor al acestui proiect.
Instituţia noastră, la rândul ei, prin intermediul colegilor din toată ţara, va face lobby şi printre ceilalţi parlamentari din ţară, indiferent de culoarea politică, pentru a susţine această iniţiativă legislativă, care nu este un moft, ci reprezintă o măsură logică, justificată şi necesară, dat fiind rolul şi importanţa pe care aşezămintele de cultură le au şi le pot avea şi în viitor în societatea românească.
Sperăm ca, după lecturarea materialelor din anexă, să realizaţi justeţea acestei iniţiative şi să o susţineţi în limitele competenţelor şi obligaţiilor ce vă revin în calitate de parlamentar.
Cu mulţumiri anticipate,
Manager (director general),
Prof. dr. Dan BRUDAŞCU
EXPUNERE DE MOTIVE
1. După anul 1990, cu toate prefacerile realizate în majoritatea domeniilor de activitate socio-umană, cultura şi activităţile din instituţiile aferente acesteia au rămas în afara sferei de interes şi preocupare ale factorilor politici sau de decizie administrativă, fapt care a determinat şi determină menţinerea unor nivele de salarizare, care fac mai puţin atractive astfel de instituţii pentru personalul înalt calificat. Cu toate acestea, s-a dovedit că instituţiile de genul caselor de cultură sau al centrelor culturale, care au încă un rol semnificativ şi important în organizarea şi gestionarea activităţilor culturale şi educative destinate unui număr mare de cetăţeni, cu atât mai mult cu cât, după cum s-a dovedit, actul de cultură presupune costuri însemnate, care ţin în afara galeriilor de artă sau a sălilor de conferinţe şi spectacole, o bună parte din locuitori municipiilor, oraşelor şi comunelor ţării. Acest neajuns nu a fost corectat, din păcate, nici cu ocazia adoptării unice de salarizare, personalul din aşezămintele de cultură, rămânând pe mai departe în coada grilei de salarizare a personalului bugetar.
2. Pornind de la aceste realităţi, ca şi de la constatarea mai sus subliniată, cu privire la insuficienta preocupare în rândul ministerelor de resort sau al administraţiei publice locale în această materie, credem că se impune promovarea unei propuneri legislative care să asigure unele îmbunătăţiri minime, dar absolut necesare. Astfel, având în vedere, cu puţine excepţii, că în aceste instituţii îşi desfăşoară activitatea personal cu o pregătire superioară, inclusiv deţinători de titluri ştiinţifice (masteranzi şi doctori), propunem o nouă abordare în privinţa politicii de personal atât în ce priveşte nivelul de salarizare, cât şi de structurare şi organizare a activităţii aşezămintelor de cultură din România.
Propunem, aşadar, ca personalul cu studii superioare, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul aşezămintelor de cultură, de tipul celor deja menţionate, să beneficieze de un nivel de salarizare similar personalului ce lucrează în învăţământul mediu. De asemenea, pentru a stimula interesul pentru autoperfecţionarea continuă şi competiţia care să se reflecte în sporirea nivelului calitativ al activităţilor realizate, credem că este nevoie ca personalul care lucrează în aşezămintele de cultură să fie structurat pe următoarele nivele:
1. referent cu toate gradele aferente (debutant, SIII, SII, SI, SIA)
2. expert (SIII, SII, SI, SIA)
3. consilier cultural
Promovarea de la un nivel la altul se va face nu numai pe criteriile de vechime, ci şi pe bază de examen, urmând ca din comisiile de examinare să facă parte inclusiv specialişti în educaţia adulţilor din domenii apropiate profilului postului respectiv.
E de dorit ca funcţia de consilier cultural să poată fi ocupată numai de persoane care deţin titlu ştiinţific de doctor şi care au publicat lucrări de specialitate sau din domeniul culturii şi educaţiei, care se bucură de interes şi recunoaştere în mediile culturale locale şi naţionale.
Precizăm că fiecare nivel amintit va fi inclus şi în Codul Muncii sub forma: debutant, grad III, II, I şi IA.
La trecerea de la un nivel la altul de salarizare se va ţine cont, totodată, şi de premiile naţionale şi internaţionale obţinute de candidat în nume propriu sau împreună cu colectivul pe care-l coordonează, precum şi de ecoul avut de lucrările beletristice sau ştiinţifice publicate în perioada dintre două promovări.
Apreciem că o asemenea regândire a politicii în privinţa domeniului cultural şi de educaţie continuă, pe care le acoperă aşezămintele culturale se vor crea premise pentru atragerea unor specialişti bine pregătiţi, care să asigure realizarea unor activităţi de nivel corespunzător şi pe măsura aşteptărilor populaţiei din localitatea unde aceştia îşi desfăşoară activitatea.
O asemenea iniţiativă legislativă se impune şi pentru asigurarea unei salarizări corespunzătoare, cel puţin echivalentă cu cea din învăţământul mediu, care să motiveze munca şi menţinerea unor cadre cu reale abilităţi pentru acest tip de activitate cu largă adresabilitate. Se elimină, totodată, şi inechităţile existente la nivelul salarizării din aceste instituţii în raport cu personalul bibliotecilor publice, spre exemplu. Necesitatea unei astfel de abordări impune să constatăm în mod real că personalul aşezămintelor de cultură intră în contract şi deserveşte un număr mult mai mare de persoane, cu grade de pregătire şi specializare cel puţin similare celor cu care intră în contact şi pe care le deservesc bibliotecarii.
Iniţiatori
###################
PROPUNERE LEGISLATIVĂ
privind reorganizarea şi salarizarea personalului
din aşezămintele de cultură
Art. 1. Personalul care îşi desfăşoară activitatea în aşezămintele de cultură, respectiv casele de cultură, şcolile populare de artă, universităţile populare, centrele zonale de educaţie a adulţilor, va avea următoarele grade: debutant, referent (SIII, SII, SI, SIA), expert (SIII, SII, SI, SIA) şi consilier cultural.
Art. 2. Trecerea de la un nivel de altul se face pe bază de concurs, prin susţinerea de proiecte culturale, specificându-se domeniul de activitate. Din comisia de examinare vor face, parte inclusiv cadre universitare din domeniul ştiinţelor umaniste (după caz filologie, arte plastice, muzică etc.).
Art. 3. Persoanele care doresc să fie promovate în funcţia de expert trebuie să aibă cel puţin masteratul.
Art. 4. Promovarea în funcţie de consilier cultural se poate face numai în cazul persoanelor care deţin titlul de doctor.
Art. 5. La trecerea de la un nivel la altul se va ţine cont şi de publicarea unor lucrări beletristice şi cultural ştiinţifice, precum şi de obţinerea unor distincţii naţionale şi internaţionale, atât în nume personal, cât şi împreună cu formaţiile instruite de aceştia.
Art. 6. Personalul menţionat la articolul 1 va beneficia de salarizare asemănătoare celui încadrat în învăţământul mediu, prin echivalare în funcţie de gradul profesoral şi vechime.
Art. 7. Începând cu data intrării în vigoare a prezentului act legislativ în cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor va fi constituită o direcţie a aşezămintelor de cultură, care va coordona activitatea în lăcaşele de cultură amintite şi se va implica în organizarea concursurilor de pregătire, selecţie şi promovare a personalului de la un nivel la altul.
Art. 8. Administraţia publică locală nu va putea lua decizii cu privire la desfiinţarea sau modificarea statutului aşezămintelor de cultură din subordine decât după obţinerea acordului Ministerului Culturii şi Cultelor. Acest acord nu are rol consultativ, ci obligatoriu.
Art. 9. Administraţia publică locală va asigura, anual, de la bugetul local, sursele de finanţare pentru programele minimale de activitate prezentate în aşezămintele de cultură din subordine şi însuşite de factorii de decizie de la nivelul administraţiei locale.
Art. 10. La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă orice alte dispoziţii contrare.
PREŞEDINTELE SENATULUI, PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
Mircea Dan GEOANĂ Roberta ANASTASE
Va supunem atenţiei un proiect vizând adoptarea unei legi care să prevadă operarea unor modificări absolut necesare privind organizarea, politica de personal şi nivelul de salarizare pentru personalul aşezămintelor de cultură din ţara noastră.
Am considerat necesară o astfel de iniţiativă datorită:
1. lipsei de corelare între aceste aspecte şi rolul şi importanţa pe care aşezămintele de cultură le au şi le pot avea în educarea permanentă şi asigurarea loisir-ului pentru locuitorii municipiilor şi oraşelor din România (noi suntem cei ce oferim populaţiei o alternativă, în raport cu consumul de alcool, activităţi anti sociale, consum de droguri etc.);
2. neluării în considerare, în grila de salarizare din Legea salarizării unice, a acestei categorii de bugetari şi rămânerii ei, în continuare, undeva spre partea de jos a respectivei grile;
3. absenţei unei structuri de coordonare, la nivel central, guvernamental, a acestei activităţi şi, implicit, lipsei unei politici unitare şi cooerente în domeniul respectiv, a cărui importanţă a crescut şi mai mult în condiţiile acutizării crizei economico-financiare: au scăzut dramatic resursele financiare pe care oamenii de rând le pot cheltui pentru a participa la spectacolele şi manifestările oferite de instituţiile profesioniste de spectacole;
4. neluării în calcul de absolut nici o organizaţie, federaţie sau confederaţie sindicală centrală şi a situaţiei din aşezămintele de cultură şi a nevoilor personalului ce lucrează în cadrul lor, deşi şi ei sunt membri de sindicat şi plătesc cotizaţii lunare;
5. nevoii menţinerii unui nivel ridicat de competenţă şi de implicare şi responsabilizare a personalului din aşezămintele de cultură, spre a realiza activităţi care să răspundă exigenţelor şi aşteptărilor populaţiei, dar şi ridicării continue a nivelului cultural-artistic şi ştiinţific al activităţilor şi manifestărilor oferite.
Am adresat, tuturor parlamentarilor de Cluj, indiferent de culoarea lor politică, rugămintea să devină co-autori ai acestei iniţiative legislative.
Dat fiind faptul că avem în vedere o chestiune de interes larg, naţional, vă cerem sprijinul, în sensul ca, la rândul dvs., toţi directorii (directorii generali) din aşezămintele de cultură, să cereţi tuturor parlamentarilor din judeţul dvs. să susţină discutarea şi adoptarea prezentei iniţiative legislative (propunând, dacă vor considera necesar, amendamente de modificare sau îmbunătăţire a acestui proiect). Ea nu este un moft, ci o necesitate de maximă urgenţă, având în vedere aspectele deja semnalate, dar şi nevoia imperioasă de a atrage şi menţine în sistem personal calificat, competent şi responsabil. Nu putem desfăşura activităţi de calitate cu un personal slab remunerat, marginalizat şi desconsiderat de factorii de decizie politică şi administrativă.
În plus, ar fi vorba şi de o abordare unitară, la nivel naţional, dat fiind faptul că, în cei 20 de ani trecuţi de la Revoluţia din decembrie 89, absolut nici un guvern nu a fost preocupat de găsirea unei soluţii legislative adecvate şi în acest domeniu.
Vă mulţumesc anticipat pentru înţelegere, sprijin şi colaborare.
Cu colegiale salutări,
Prof. dr. Dan BRUDAŞCU,
Manager (Director general),
Casa de cultură a municipiului Cluj-Napoca.
P.S. Toţi cei ce doresc, sunt rugaţi a ne comunica observaţiile şi opiniile lor referitoare la acest proiect pe adresa cmc_up@yahoo.com sau la tel/fax nr. 0264/595309. Mulţumim anticipat pentru implicare şi susţinere.
Anexe:
- Adresa trimisă parlamentarilor de Cluj
- Expunere de motive
- Proiect iniţiativă legislativă
Nr. 366/15.09.2009
Stimate domnule…..,
După cum cunoaşteţi, instituţiile profesioniste de cultură şi spectacole percep publicului taxe pentru participarea la activităţile ce le realizează. În condiţiile financiare de astăzi sunt astfel create dificultăţi suplimentare însemnate celor ce doresc să participe la ele. Spre deosebire de acestea, aşezămintele de cultură, în special casele de cultură au o adresabilitate mult mai largă datorită atât diversităţii activităţilor pe care le realizează, cât şi faptului că, la manifestările şi activităţile lor, intrarea este gratuită. Chiar şi în condiţiile în care Casa de cultură a municipiului Cluj-Napoca nu beneficiază (din acest punct de vedere fiind singura excepţie între toate municipiile reşedinţă de judeţ din România) de un spaţiu suficient şi corespunzător, zilnic, suntem gazda şi iniţiatoarea multor activităţi la care sunt prezenţi sute de clujeni, deopotrivă tineri şi bătrâni, români, maghiari, ţigani etc. sau aparţinând diferitelor straturi şi categorii sociale şi profesionale.
Chiar şi în condiţiile speciale de austeritate impuse de actuala criză economico-financiară, prin angajare şi pricepere, personalul instituţiei noastre iniţiază şi organizează o paletă diversă şi bogată de acţiuni, cu costuri minime, care răspund exigenţelor şi aşteptărilor publicului clujean.
După cum bine ştiţi, însă, personalul care îşi desfăşoară activitatea în aşezămintele culturale este între categoriile sociale cele mai slab retribuite din societatea de azi, situaţie care nu a fost eliminată nici prin legea unică de salarizare.
Sunt, în opinia noastră, şi o serie de deficienţe în actele normative anterioare în ceea ce priveşte organizarea aşezămintelor de cultură, politica de personal etc. Pentru a stimula interesul personalului din aşezămintele de cultură să se preocupe de autoperfecţionarea profesională şi pentru a fi stimulat în ridicarea calitativă continuă a activităţilor desfăşurate, vă supunem atenţiei ideea depunerii la Parlament a unei iniţiative legislative, care să aducă cuvenitele corecturi la situaţia inechitabilă existentă în prezent.
În calitatea dumneavoastră de parlamentar de Cluj, vă solicităm să analizaţi posibilitatea de a deveni co-autor al acestui proiect.
Instituţia noastră, la rândul ei, prin intermediul colegilor din toată ţara, va face lobby şi printre ceilalţi parlamentari din ţară, indiferent de culoarea politică, pentru a susţine această iniţiativă legislativă, care nu este un moft, ci reprezintă o măsură logică, justificată şi necesară, dat fiind rolul şi importanţa pe care aşezămintele de cultură le au şi le pot avea şi în viitor în societatea românească.
Sperăm ca, după lecturarea materialelor din anexă, să realizaţi justeţea acestei iniţiative şi să o susţineţi în limitele competenţelor şi obligaţiilor ce vă revin în calitate de parlamentar.
Cu mulţumiri anticipate,
Manager (director general),
Prof. dr. Dan BRUDAŞCU
EXPUNERE DE MOTIVE
1. După anul 1990, cu toate prefacerile realizate în majoritatea domeniilor de activitate socio-umană, cultura şi activităţile din instituţiile aferente acesteia au rămas în afara sferei de interes şi preocupare ale factorilor politici sau de decizie administrativă, fapt care a determinat şi determină menţinerea unor nivele de salarizare, care fac mai puţin atractive astfel de instituţii pentru personalul înalt calificat. Cu toate acestea, s-a dovedit că instituţiile de genul caselor de cultură sau al centrelor culturale, care au încă un rol semnificativ şi important în organizarea şi gestionarea activităţilor culturale şi educative destinate unui număr mare de cetăţeni, cu atât mai mult cu cât, după cum s-a dovedit, actul de cultură presupune costuri însemnate, care ţin în afara galeriilor de artă sau a sălilor de conferinţe şi spectacole, o bună parte din locuitori municipiilor, oraşelor şi comunelor ţării. Acest neajuns nu a fost corectat, din păcate, nici cu ocazia adoptării unice de salarizare, personalul din aşezămintele de cultură, rămânând pe mai departe în coada grilei de salarizare a personalului bugetar.
2. Pornind de la aceste realităţi, ca şi de la constatarea mai sus subliniată, cu privire la insuficienta preocupare în rândul ministerelor de resort sau al administraţiei publice locale în această materie, credem că se impune promovarea unei propuneri legislative care să asigure unele îmbunătăţiri minime, dar absolut necesare. Astfel, având în vedere, cu puţine excepţii, că în aceste instituţii îşi desfăşoară activitatea personal cu o pregătire superioară, inclusiv deţinători de titluri ştiinţifice (masteranzi şi doctori), propunem o nouă abordare în privinţa politicii de personal atât în ce priveşte nivelul de salarizare, cât şi de structurare şi organizare a activităţii aşezămintelor de cultură din România.
Propunem, aşadar, ca personalul cu studii superioare, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul aşezămintelor de cultură, de tipul celor deja menţionate, să beneficieze de un nivel de salarizare similar personalului ce lucrează în învăţământul mediu. De asemenea, pentru a stimula interesul pentru autoperfecţionarea continuă şi competiţia care să se reflecte în sporirea nivelului calitativ al activităţilor realizate, credem că este nevoie ca personalul care lucrează în aşezămintele de cultură să fie structurat pe următoarele nivele:
1. referent cu toate gradele aferente (debutant, SIII, SII, SI, SIA)
2. expert (SIII, SII, SI, SIA)
3. consilier cultural
Promovarea de la un nivel la altul se va face nu numai pe criteriile de vechime, ci şi pe bază de examen, urmând ca din comisiile de examinare să facă parte inclusiv specialişti în educaţia adulţilor din domenii apropiate profilului postului respectiv.
E de dorit ca funcţia de consilier cultural să poată fi ocupată numai de persoane care deţin titlu ştiinţific de doctor şi care au publicat lucrări de specialitate sau din domeniul culturii şi educaţiei, care se bucură de interes şi recunoaştere în mediile culturale locale şi naţionale.
Precizăm că fiecare nivel amintit va fi inclus şi în Codul Muncii sub forma: debutant, grad III, II, I şi IA.
La trecerea de la un nivel la altul de salarizare se va ţine cont, totodată, şi de premiile naţionale şi internaţionale obţinute de candidat în nume propriu sau împreună cu colectivul pe care-l coordonează, precum şi de ecoul avut de lucrările beletristice sau ştiinţifice publicate în perioada dintre două promovări.
Apreciem că o asemenea regândire a politicii în privinţa domeniului cultural şi de educaţie continuă, pe care le acoperă aşezămintele culturale se vor crea premise pentru atragerea unor specialişti bine pregătiţi, care să asigure realizarea unor activităţi de nivel corespunzător şi pe măsura aşteptărilor populaţiei din localitatea unde aceştia îşi desfăşoară activitatea.
O asemenea iniţiativă legislativă se impune şi pentru asigurarea unei salarizări corespunzătoare, cel puţin echivalentă cu cea din învăţământul mediu, care să motiveze munca şi menţinerea unor cadre cu reale abilităţi pentru acest tip de activitate cu largă adresabilitate. Se elimină, totodată, şi inechităţile existente la nivelul salarizării din aceste instituţii în raport cu personalul bibliotecilor publice, spre exemplu. Necesitatea unei astfel de abordări impune să constatăm în mod real că personalul aşezămintelor de cultură intră în contract şi deserveşte un număr mult mai mare de persoane, cu grade de pregătire şi specializare cel puţin similare celor cu care intră în contact şi pe care le deservesc bibliotecarii.
Iniţiatori
###################
PROPUNERE LEGISLATIVĂ
privind reorganizarea şi salarizarea personalului
din aşezămintele de cultură
Art. 1. Personalul care îşi desfăşoară activitatea în aşezămintele de cultură, respectiv casele de cultură, şcolile populare de artă, universităţile populare, centrele zonale de educaţie a adulţilor, va avea următoarele grade: debutant, referent (SIII, SII, SI, SIA), expert (SIII, SII, SI, SIA) şi consilier cultural.
Art. 2. Trecerea de la un nivel de altul se face pe bază de concurs, prin susţinerea de proiecte culturale, specificându-se domeniul de activitate. Din comisia de examinare vor face, parte inclusiv cadre universitare din domeniul ştiinţelor umaniste (după caz filologie, arte plastice, muzică etc.).
Art. 3. Persoanele care doresc să fie promovate în funcţia de expert trebuie să aibă cel puţin masteratul.
Art. 4. Promovarea în funcţie de consilier cultural se poate face numai în cazul persoanelor care deţin titlul de doctor.
Art. 5. La trecerea de la un nivel la altul se va ţine cont şi de publicarea unor lucrări beletristice şi cultural ştiinţifice, precum şi de obţinerea unor distincţii naţionale şi internaţionale, atât în nume personal, cât şi împreună cu formaţiile instruite de aceştia.
Art. 6. Personalul menţionat la articolul 1 va beneficia de salarizare asemănătoare celui încadrat în învăţământul mediu, prin echivalare în funcţie de gradul profesoral şi vechime.
Art. 7. Începând cu data intrării în vigoare a prezentului act legislativ în cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor va fi constituită o direcţie a aşezămintelor de cultură, care va coordona activitatea în lăcaşele de cultură amintite şi se va implica în organizarea concursurilor de pregătire, selecţie şi promovare a personalului de la un nivel la altul.
Art. 8. Administraţia publică locală nu va putea lua decizii cu privire la desfiinţarea sau modificarea statutului aşezămintelor de cultură din subordine decât după obţinerea acordului Ministerului Culturii şi Cultelor. Acest acord nu are rol consultativ, ci obligatoriu.
Art. 9. Administraţia publică locală va asigura, anual, de la bugetul local, sursele de finanţare pentru programele minimale de activitate prezentate în aşezămintele de cultură din subordine şi însuşite de factorii de decizie de la nivelul administraţiei locale.
Art. 10. La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă orice alte dispoziţii contrare.
PREŞEDINTELE SENATULUI, PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
Mircea Dan GEOANĂ Roberta ANASTASE
